Lună: August 2017

ConsiliereInterpersonalPsihologiePsihoterapieRelații Sociale

Psiho: rezonezi cu unii prieteni și este mai bine așa

Știi cât este de important să îți dezvolți simțul social și să ai grijă de relațiile tale interpersonale.

Cum te schimbi și tu, așa se schimbă și prietenii tăi. Cu unii încă mai ai lucruri în comun, cu alții tragi tare de dragul vremurilor trecute. Oamenii se schimbă! Iar titlul inițial pentru acest articol era : Nu mai rezonezi cu unii prieteni și este bine așa.

Solitudinea îți oferă independență

În timp ce citești, gândește-te la o persoană dragă cu care pur și simplu simți că nu mai rezonezi. Și totuși poate îți este greu să accepți acest lucru deoarece nu știi ce va însemna asta. Te gândești că singurătatea nu îți place, dar a sta cu cineva doar pentru a nu fi singur, dezvoltă dependență și duce la riscul de a întreține relații toxice. Până la urmă este timpul tău și doar tu decizi cum îți place să îl petreci și cu cine. În schimb solitudinea îți oferă independență, tu decizi ce faci, cu cine, când vrei tu și mai ales te simți bine orice ai face.

Știai și tu că este o diferență între singurătate și solitudine. Singurătatea înseamnă să te simți izolat de ceilalți oameni și că ceva îți lipsește chiar și atunci când ai oameni în jurul tău. Solitudinea este alegerea ta de a sta în singurătate fără a simți singurătatea; mai mult este alegerea de rămâne centrat pe propria peroană, ceea ce înseamnă că ești mai aproape de ceilalți știind când să ceri ajutor și când să nu, când să fii preocupat, cu cine ai simpatii și cucine nu, și mai important știi cu cine ești în sincronie și armonie.

friends fotoo

 

Prietenia este văzută ca relație intimă în societățile moderne, este o formă particulară a relațiilor intime.

Interpersonal

Empatia, este sursa  relațiilor interpersonale de calitate. Este o formă de intuire a realității prin identificare afectivă. Tu decizi ce experiențe vrei să ai și tot tu alegi cum să reacționezi la ce se întâmplă cu tine și să îți asumi experiența.

Sigur știi că persoanele care fac parte din cercul tău social interpersonal îți influențează evoluția. Acestea te influențează pe toate planurile, începând de la chestiuni minore, cum ar fi faptul că râdeți la aceleași glume, filme, etc, și te influentează până la lucruri majore cum ar fi sănătatea ta, succesul tău profesional.

Omul este o fiinţă socială, în sensul că „are nevoie de celălalt om”.

Fie că e vorba de muzică, locuri de mers, cărți de citit, filme, activități, subiecte de conversație și gusturile nu se discută, unii prieteni s-au schimbat și simți acest lucru prin simplu fapt că nu îți mai vine să faci aceleași lucruri cu ei sau să vorbești despre aceleași subiecte la nesfârșit. Ai nevoie de conversații care te împlinesc, te îmbogățesc, la care să adaugi discuții simple fără bârfe.

Prietenia este și ea pe interes, vrei sau nu să crezi asta. 

Vă oferiți reciproc timp de calitate, iar dacă vine doar dintr-o parte va funcționa dar nu pentru mult timp. Conectează-te la situație, la eveniment, la relații așa cum îți dorești ca alții să fie conectați cu tine.

Terapie

– Face terapie, s-a schimbat! Nu mai rezonăm ca acum ceva timp, e altcineva! 

Claritatea, autencitatea, modul de a te apropria de oameni, înțelegerea a ceea ce se întâmplă cu tine în raport cu ceilalți se schimbă. Empatizarea reală cu ceilalti, acceptate, maturitate emoțională, autenticitate și abilitatea de a construi relaţii, flexibilitate, adaptabilitate, integritate … toate se schimbă când te cunoști mai bine și când evoluezi.

Te schimbi, aia e! Și e foarte bine. Trebuie sa faci o diferență!

Te schimbi și atunci când te simți cu adevărat înțeles de ceilalți. Ține minte că emoțiile pe care le preiei de la ceilalți au consecințe, de aceea îți dau un motiv în plus să te înțelegi cum să le schimbi în bine. Și este vorba doar despre tine, pentru că nu îi poți schimba pe ceilalți.

Ne te mai ascultă cu atenție? Păi poate acum îți dai seama de acest lucru important în relația voastră, datorită faptului că tu ai evoluat și ai o altă înțelegere.

Când oferi atenție și îi lași pe ceilalți să îți vorbească, le oferi o șansă să se exprime cu adevărat și o șansă pentru tine să afli cine sunt ei.

Știi atunci când vorbești cu cineva și nu îți dai seama când a trecut timpul?

Zilele trecute am petrecut câteva ore după ceas, pentru că până să verific nu am știut când au zburat zecile de minute, vorbind despre sensul relațiilor, prietenie, ce se întâmplă când nu mai rezonăm cu anumiți prieteni.

Timp și întrebări

În terapie primesc des întrebări  despre cum poate funcționa o relație cu o persoană cu care nu se mai rezonează și azi am decis să scriu puțin despre acest subiect. Ori pentru că am întânlit mulți oameni interesați de dezvoltare personală și am deschis împreună subiecte interesante despre a rezona sau a nu mai rezona cu cineva, și ce este de făcut.  Tu ce faci? Cât timp din timpul tău acorzi atunci când simți că nu mai e cazul? Ai de planificat activități în următoarea perioadă cu oameni dragi, dar cu care pur și simplu nu îți place să îți petreci timpul?

Merită să petreci timpul cu anumite persoane? Sau poate se merită la un interval de câteva luni, e în regulă atâta timp atunci când comunicarea este naturală și nu simți nici o presiune de a fi.

Știi cum se spune: Am prieteni deci exist.

friends fotoImportant este  cum interacționezi cu prieteni de-a lungul timpului!

Te-ai întrebat vreodată dacă vei avea aceeași prieteni peste zece ani, dar douăzeci? Dacă nu ai răspuns, atunci te poți gândi la evoluția relațiilor de prietenie de-a lungul timpului: copilărie, șscoală, liceu, facultate, prieteni de la petreceri sau birou.

Influențezi

În orice interacțiune trebuie să ne asumăm responsabilitatea psihologiei personale, adică conștiențizarea oricărei reacții, emoții, stări.

Adu-ți aminte că fiecare persoană cu care interacționezi te influențează și invers, influențezi fiecare persoană pe care o întânlești sau cu care îți petreci timpul. Interacţiune a două persoane care discută între ele un subiect oarecare implică anumite raporturi de putere şi autoritate între ele.

Urmărește acest blog în continuare vei găsi articole despre psihologia relațiilor.

Rezonează, recomandă și inspiră! 

Pe curând,

Dana

SaveSave

ComunicarePsihologiePsihoterapieRelații SocialeSocial

Psihologia Plictiselii și Încă Ceva Creativ

Poate știai că plictiseala conduce la dezinteres, lipsă de concentrare a atenţiei sau, chiar, somn. Chiar și în dicționar, plictiseala este descrisă ca o stare emoțională negativă care apare din cauza singurătății, a lipsei de ocupație. Apare și atunci când ceea ce faci nu ți se pare atrăgător, fie la locul de muncă, la școală, în realțiile sociale sau în viața de cuplu. Este atunci când ai senzația că timpul trece greu și nu ai chef să faci ceva.

Așa cum spuneam în articolul precedent, una dintre cele mai mari frustrari ale zilelor noastre este cauzată de perceptia ca pierdem timpul. Așa cum comunicarea defectuoasă, distanțarea și frustrările acumulate duc deteriorarea la relațiilor, plictiseala face la fel.

Te gândești că ai nevoie de noi activități în care să te implici cu pasiune și de unde să îți iei motivația? Crezi că ai nevoie de motivație pentru a face ceva? Sau poate de ceva inspirație? Atunci descoperă cum plictiseala este oportunitatea ta de a contempla viața.

Îm articolul „Cum să eșuezi ca să ai succes?” spuneam că acțiunea nu este efectul motivației, și nici al inspirației, ba chiar invers. Este foarte bine să treci la acțiune fără motivație. Iar de obicei poți simți motivație dacă vine inspirația. Așteaptă să se întâmple ceva important în viața ta, să îți dea motivația de care ai nevoie. La naiba nu e așa, și știi prea bine că dacă vrei cu adevărat să faci ceva te pui în acțiune, iar apoi vine și inspirația, după care apare motivația.

Unii oameni spun că nu au timp să se plictisească, și asta pentru că sunt ocupați. Este o diferență în a fi ocupat și a te simți viu sau a simți că că ai un sens. 

Unii psihologi spun despre experiența plictiselii ca având legătură cu frustrarea: atunci când eşti incapabil să te angajezi într-o activitate satisfăcătoare şi interesantă. Vorbesc despre experiența plictiselii ca lipsă de sens în general, iar contribuția mediului plictisitor ce te înconjoară, ca atunci când ai sentimentul că totul şi toată lumea din jurul tău te plictiseşte, este foarte importantă.

 

pexels-photo-68775Ce ai face dacă nu mai ai agenda plină?

Cei doi parteneri spiritruali, Gray Zucav si Linda Francis zic asa: „Plictiseala te determina sa te indepartezi de ceea ce este cu adevarat important. Precum dependenta de munca si perfectionismul, plictiseala este o modalitate de a-ti distrage atentia de la experientele interioare. Obsesia pentru munca si perfectiunea distrag atentia de la emotii, concentrand-o in afara, spre alte preocupari.” Sursa: Despre Plictiseală (Psihologie, psihoterapie si hipnoza clinica).

Ca și frica, plictiseala distorsionează realitatea. Am ascultat un TED, unde Isaac Lidsky Vorbește despre cum să înfrumusețezi adevărul și să-ți scrii propria ficțiune, despre ce realitate creezi pentru tine în carieră, viața personală, în relații, în inimă și-n suflet. Tot el spunea că frica umple golul cu orice preț, înlocuind anxietatea cu ceea ce știi, oferind ce e mai rău în loc de ambiguități, substituind presupunerile cu rațiunea. Așa cum, frica înlocuiește necunoscutul cu ceva îngrozitor și plictiseala înlocuiește necunoscutul cu ceva negativ și poate și îngrozitor. 

Tehnologia și exces de plictiseală

Într-un articol mai vechi al meu scriam tot despre plictiseală ca fiind o lipsă a bucuriei de viață și despre lipsa de energie care este cauzată de lipsa pasiunii în viață. Acum cu toții folosim smartphonul mai ales când ne plictisim: A scris cineva?/ Ce mai e nou?/ Cine ce a mai făcut? / Saluut, uite al birou mă plicti! Tu?

În fine, știi cam despre ce metodologie vorbesc. Ideea este că atunci când ignori telefonul ai mai mult timp de gândire și o mai mare eficiență în general. E productiv să verifici telefonul doar pentru lucruri importante și nu ca să te distragi de plictiseală sau mai rău, de la prea multă muncă. Claritatea și creativitatea apar atunci când tu controlezi tehnologia și nu invers. Super, aștepți să se întâmple ceva, iar când se aprinde telefonul în mod automat îl verifici: o notificare de la Netflix cu o nouă serie, sau Twitter, Instagram, LinkedIn, Facebook, Telegram, Snapchat, Pinterest. YouTube și timpul a trecut și nu ai făcut tot ce ți-ai propus, iaca un pic de frustrare…

Stai am uitat să menționez WhatsApp și nenumăratele grupuri din care faci parte. Cu toatea astea tot mai ai momente de plictiseală.

Mie îmi place tehnologia, mă folosesc de ea și îmi place să spun că eu controlez platformele și nu ele pe mine, am notficările oprite la majoritatea aplicațiilor, iar unde mai vreau să văd câte ceva am setări fără sunet și pe modul „banners alert style and no sound„. Telefonul sună doar când primesc apel sau mesaj clasic, dacă nu e pe mod silențios sau de noapte.

Tu te poți folosi tu de tehnologie și nu ea de tine.

Când ai prea multe notificări trăiești cu frica de a nu pierde ceva un eveniment, o activitate, un film, un joc, ceva extraordinar. Dar în realitate riscul este să pierzi timp, energie, ore de somn, timp de calitate cu prieteni, familia sau timp eficient la birou. În engleză FOMO (Fear Of Missing Out).

pexels-photo-225232

Beneficiul Creativității

Da exact, există un beneficiu. Prof. Univ. Dr. Sandi Mann, University of Central Lancashire spune că este o strânsă legătură între plictiseală și creativitate, plictiseala fiind o forță motivațională. Ea a descoperit că oamenii au cele mai bune idei atunci când sunt plictisiți, ceea ce înseamnă că această stare îi ajută să fie mai creativi. Pentru copii mai ales, plictiseala este foarte benefică, deoarece le solicită creativitatea pentru a găsi modalități inventive de a se amuza.

Manoush Zomorodi, Tech podcaster, ne vorbește în acest TED despre How boredom can lead to your most brilliant ideas.

În prezent, se acceptată larg definiția propusă de John D. Eastwood și colaboratorii săi, potrivit căreia plictiseala reprezintă o stare potrivnică (the aversive state) care apare când nu suntem în măsură să fim atenţi la informaţii interioare (de exemplu, gânduri sau sentimente) sau exterioare (de exemplu, stimuli din mediu) necesare pentru a participa la desfăşurarea unor activităţi. Sursa: Lăsați copiii să se plictisească!

Psihologul britanic Adam Philips, specializat în psihoterapia pentru copii și foarte cunoscut pentru contribuțiile sale în domeniul sănătății mintale a acestora, susține că plictiseala poate fi un factor de dezvoltare psihică a copiilor, o șansă pentru a contempla lumea, împiedicând trecerea în grabă prin ea (Philips, 1998, apudHolmquis, 2016). Dr. Teresa Belton, cercetătoare la School of Education and Lifelong Learning, University of East Anglia, consideră că plictiseala este crucială pentru dezvoltarea imaginației (vezi Belton, 2008). Sursa: Lăsați copiii să se plictisească!

„Plictiseala este esențială pentru dezvoltarea stimulilor interni ai fiecăruia, aceștia fiind esențiale pentru procesele creative.”

Ok, deci ce faci atunci când te pluctisești?

În primă etapă o poți privi cu noi ochi: cum că sporește atenția, creativitatea și implicarea socială. Nu fugi de ea și nu o evita.

Te aștept și pe pagina Studioului de Psihoterapie să dai share, să arăți dacă ți-a plăcut sau poate nu, iar dacă ai ceva de spus lasă un comentariu, îl aștept cu drag.

Pe curând,

Dana

PsihologiePsihoterapieRelații SocialeSocialTehnologie

Psiho: puterea frustrării, inovație și motivație

Știiai că frustrarea în sine este o sursă de motivație și mari inovații au luat naștere din frustrare?

Una dintre cele mai mari frustrari ale zilelor noastre este cauzată de perceptia ca pierdem timpul. De exemplu, presiunea lucrurilor zilnice atunci când stai la o coadă simți că pierzi timpul, sau în trafic, ori la locul de muncă, în sedințe, la întânliri, mailuri, plata facturilor, programul după școală și birou, cumpărături… un film azi?

Cine are timp?

Stai pe telefon fără un motiv anume, iar când timpul fuge și tu ai atâtea lucuri importante de făcut … oricum ți-a rămas atât de puțin timp din zi și totuși … dar totuși simți cum parcă cineva, altcineva îți fură timpul … și când te gândești că puteai să te răsfeți cu acel film.

Ritmul agitat, frustrare, alertă continuă, amânare, nimeni nu mă înțelege … oare îți este cunoascută această stare?

Ce este frustrarea?

Este meritul psihoterapiei, faptul că a definit conceptul și ne-a explicat cum fixarea asupra condiției orale  (0-1 an), dupa Freud, Abrham și alții este rezultatul ca reacție de alarmă la frustrare. Mai simplu marea problemă a stadiului oral (0-1an) este cea a înţărcării, care generează nu numai o frustrare asupra zonei erogene, ci şi o schimbare a modului de alimentaţie care conferă copilului un spor de independenţă, având importante efecte pe plan afectiv.

În Psihoterapie, se menționează că frustrarea apare atunci când atingerea unui obiectiv este blocată de o anumită situație ori comportament sau că reprezintă sentimentul subiectiv de a fi dejucat în încercarea de a atinge un obiectiv.

În carieră, profesie și pasiuni stabilierea obiectivelor și neatingerea lor, dezvoltarea capacității de a aborda provocările și oportunitățile întânlite și așa-zisa autosabotare poate duce la frustrare. Relațiile interpersonale și cultivarea relațiilor sociale reprezintă o nevoie fundamentală a fiecăruia dintre noi pentru satisfacerea personală, totodată comunicarea defectuoasă, distanțarea și frustrările acumulate duc la deteriorarea relațiilor. Convingerile personale, situații de conflict sunt și ele resurse pentru frustrare … iar lista poate continua.
screen-shot-2017-03-06-at-03-06-33
Cu toatea astea o cunoașterea conceptului ne ajută ușor, ușor să nu intrăm în simbioză cu „MissFrustration” și tot cunoașterea și autocunoașterea te ajută să ne folosim mai bine timpul.
La nivel personal, te ajută să o recunoști în timp util, iar cu un pic de exercițiu chiar să poți intui dinainte să se instaleze și să schimbi macazul. Să o confrunți, în loc să îi intri in joc (ceea ce ar reprezenta probabil cea mai mare pierdere de timp).

Un alt aspect important este acela de a vorbi despre frustrare, ceea ce mult probabil nu este un subiect de discuție des întânlit în cercul tău social. Frustrarea este o emoție comună, rudele ei apropriate sunt furia și dezamăgirea; ea se asociază cu stresul atunci când obstacolul nu poate fi înlăturat. Obstacolele pot fi obiective sau subiective, la care ne adaptam. A avea o dizabilitate fizică de exemplu, care nu poate fi înlăturată, necesită adaptare cu doza de frustrare la pachet, care ajută la maturizare.
Ca să înțelegem mai bine, frustrarea este un sentiment care apare în situații unde o persoană se simte blocată în a atinge un obiectiv dorit. Sursa frustrarilor se află de cele mai multe ori undeva in copilarie, din circumstanţele propriilor suferinţe: nefericire, anxietate, dezamăgire, furie, frustrare, dorinţe secrete…
 

Motivație

Frustrarea este o reacție emoțională care are loc în interiorul tău; o stare sau o senzatie provocata de absența unui lucru dorit care ne poate aduce satisfactie. Frustrarea interioară vine din provocările de a atinge scopuri personale și a împlini anumite dorințe, iar cea exterioară poate fi atribuită anumitor factori care sunt în afara controlului personal, dar pot fi compensatorii.

Te întrebi cum poate ea fi o resursă puternică dacă este o reacție a ceva ce nu putem avea?

În primul rând, toată lumea își dorește ceva, dar de multe ori pe căi ușoare. Iar dacă apar dificultăți și acel lucru dorit nu se întâmplă, ghici ce, apare frustrarea. Să luăm un exemplu: în cariera ta, ai un vis, îți dorești ceva și te aștepți să se întâmple. Și dacă nu se întâmpla în doi timpi și trei mișcări apar acele stări de disconfort, acele semne de întrebare: Ce fac?, Unde merg? și spui deseori Nu mai pot! De ce mie? Este ridicol! Nu am timp de asta! Nu ar trebui să fie așa! S-a terminat totul! 
Dar stai, oprește-te, reia ultima frază și întreabă-te din nou cu claritate „Ce faci?” fie că este vorba de obiective interpesonale sau profesionale (oricum sunt în strânsă legătură).
Așteptarea să se întâmple ceva fără a lua măsuri alternative este în sine o frustrare.
Furia, dezamăgirea și tristețea sunt foarte des rezultate ale așteptărilor pe care le creezi. Ține mine că este foarte important să folosești frustrarea în avantajul tău, să știi să rezolvi probleme și deasemenea să câștigi experiență din asta.

Fii clar și lucrează la clarificarea obiectivelor.

Inovație

Frustrarea creează IDEI MARI „tre să fii un pic nebun în sensul bun, supărat și frustrat” …și uite așa marii inovatori au creat produse care au schimbat viața oamenilor
Probabil în lumea inovațiilor și a startupurilor ați auzit de Tim Draper, fiind un investitor american și care a investit în peste 1000 de startupuri. Când lumea venea la el să ceară bani, Tim se uita cu interes la cei furioși, în agonie și frustrați pentru că investea în companii frustrate care vroiau să schimbe lucrurile. Unde este frustrare este oportunitate, zice Draper.
PS: Vezi: Uber (frustrarea vine din serviciile proaste operate de campanile de taxi), Airbnb (hotelurile sunt area scumpe), Google (de ce nu aș putea găsi  ceva ce mă interesează să caut pe internet?) sau Facebook ( cum mă pot conecta cu persoane (fete în principal) pe internet.

Inovația este o idee nouă, care aduce valoare și devine realitate.
Cei trei cei mai importanți F în inovațtie sunt: Frica, Frustrarea și Fantazia.

Personal mi se pare foarte interesant când frustrarea duce la o avalanșă de idei. Ce ar fi să privești dintr-o altă perspectivă? Iar dacă frustrarea o folosești ca o oportunitate de a face brainstorming, îți poate aduce doar beneficii cum ar fi faptul că descoperi o idee mai bună decât cea originală.
Folosind frustrarea ca oportunitate atunci vei fi înaintea celor care au renunțat atunci când au apărut probleme, prin urmare este un instrument bun către succes.

Cum să tolerezi frustrarea?
Cel mai bun lucru este să începi să schimbi modul de gândire, iar expunerea la situații frustrante în general este de ajutor. Prin atenție și ascultare activă crești toleranța la frustrare. De cele mai multe ori frustrarea este doar vocea din capul nostru.

Ce poți face în activitățile de zi cu zi:

• În relație poate de această dată vei da atenție la dorințele partenerului sau partenerei de viață și ai putea avea surprize plăcute.
• Un alt exemplu simplu de expunere în familie ar fi să nu îi mai strangi partenerului hainele lăsate prin casă, măcar câteva zile, sau să îți asculti partenera cu atenție chiar dacă vorbește mult.
• La birou nu mai lua totul personal, ceea mai mare parte din ceea ce se întâmplă nu este despre tine.

Notează că cu toții suntem diferiți, iar ceea ce funcționează pentru o persoană apropriată ție poate să nu funcționeze pentru tine.

De exemplu anumitor persoane le place să telefoneze ca să afle informații, iar altora le este mai confortabil să trimită un mail.

Subliniează că problemele și frustrarea sunt mână în mână, acestea două lucrează sub acoperire. Frustrarea nu îți va spune că poate aduce probleme și nici problemele nu îți vor spune ca te vor familiariza cu frustrarea. Alegi tu dacă intri în jocul lor și devii victimă sau privești cu pozitivism și entuziasm spre următorul pas, acela de a învinge sau nu.

Folosește puterea frustrării ca un beneficiu pentru a îți îmbunătați viața și a îți atinge visul.img_9501

O activitate pe care o poți face pentru a nu mai avea sentimentul că pierzi timpul, este să ții o carte cu tine sau să descarci podcasturi pentru a îți ocupa timpul în timp ce aștepți.
Pentru că alegând să faci activități în loc să reacționezi cu frustrare, scade nivelul de stres. În acest fel poți dezvolta noi abilități; cel mai important este că în acest fel crești toleranța la frustrare și mai important este că nu pierzi timp prețios, sau scrie-ți gândurile.

Cum zicea și Elisabeth Elliot:  „nu vei ști nociodată cu adevărat ce gândești până nu îți scrii gândurile.”

Ține mine: A învăța să iei lucrurile pe rând te face o persoană mult mai mulțumită și în acest fel vei depăși mai ușor starea de furie și frustrare. Baftă

Dacă ți-a plăcut aștept un comentariu, like și un share. Mersi.
Pe curând,
Dana

ComunicareInterpersonalPsihologiePsihoterapie

Ce este învățarea interpersonală?

 

Sigur ai mai auzit de dezvoltare prin învățare interpersonală sau de inteligența interpersonală! Acestea reprezintă abilitatea de a interacționa și a înțelege situațiile sociale și alți oameni. 
Știai că cei care lucrează la dezvoltarea abilităților interpersonale de obicei au mai mult succes în viața personală și profesională?

Abilitățile interpersonale cum sunt ascultarea activă, buna comunicare și inteligența interpersonală sunt fundamentale în tote relațiile și sunt abilități extraordinare în a stabili raporturi cu ceilalți într-un mod rapid si usor, facându-i sa se simtă relaxati.

https://static.pexels.com/photos/57825/pexels-photo-57825.jpeg

Este foarte important să fii o persoană organizată, să știi să te organizezi pe tine și împrejurimile tale pentru a avea o eficiență mai mare. Deasemenea este important să îți organizeazezi timpul astfel încât să fii mereu in contact cu partenerii de afaceri, rețeaua de network și prietenii.

Cum să începi propria dezvoltare interpersonală?

  • Vorbește cu cineva despre preocupările tale
  • Preocupă-te de hobbiul tău
  • Dă timp pasiunilor tale
  • Practică 15 min pe zi ascultarea activa cu partenerul, copii, prietenii, colegii de birou
  • Participă la seminarii dedezvoltare a abilităților interpersonale și de comunicare
  • Găsește-ti câțiva prieteni din culturi și colțuri ale lumii diferite
  • Oferă-te ca mentor pentru persoanele care au nevoie să învețe din experiența ta
  • Caută-ți un mentor
  • Stabilește-ti un obiectiv pe 6 luni, 1 an, 3 ani
  • Fă o listă cu persoanele pe care le iubești și asigură-te că le spui săptămâna  asta

Atât interacțiunile de lungă durată, cum sunt relațiile de prietenie, de iubire, în familie, cât și cele de scurtă durată și de o intensitate afectivă mică, impactează starea persoanei într-un mod pozitiv sau negativ, ducând la o percepție mai bună sau mai rea asupra propriei persoane sau mediului său de viață.

De ce ne ia atât de mult timp să spunem un lucru atât de minor dar atât de important?

Este o mare diferenta între a învăța ceva și a încerca să înveți. Tot ceea ce știi la nivel interpersonal ai învățat din prima zi de viață, începând cu încrederea. Regulile și definitiile despre lume le-ai învățat de la figurile parentale.

Experiența este o sursă de învățare, prin modelare şi imitaţie.

În fiecare relație pe care o ai, înveți ceva despre tine. Învățăm cunoștinte si priceperi, obișnuinte (bune sau rele), atitudini fașa de oameni sau lucruri, valori, interese, gusturi, sentimente, modalități de aplicarea a cunostințelor și modalități de rezolvare de probleme, învățăm coordonatele imaginii de sine. 

Atât în cuplu cât și individual înveți prin cunoaștere și înțelegere. Mediul propice pentru învațarea interpersonală este creat de interacțiunile umane sincere și oneste între cei doi parteneri ai relației.

Cum să ai o conversație confortabilă?

Cum ai invățat să relaționezi poate fi schimbat, în primul rând să constizezi ca la bază ai modelul din copilărie, ceva înprumutat, care poate să nu te mulțumeasca cum funcționeză pentru tine și că nu îti aduce satisfații, în acest caz, ca adult îți poți forma propriul model bazat pe propriile valori, care va duce la relații de durată, satisfăcătoare, autentice și energizante. Și prin capacitatea de a fi clar: să ceri, să primești, să oferi. să refuzi, să îți oferi singur.

Schimbarea trebuie sa se produca, ca rezultat al experientei! Alege-ți învățarea interpersonală ca o parte din experiență.

 

Mergi mai departe, like and share

 

Pe curând,
Dana