Etichetă: Respect

https://www.splitshire.com
AsertivitateComunicareInterpersonalRelaționalizareSocial

Comunicarea fără competiție în relațiile apropiate

paper-cakes

Sigur ai mai auzit de comunicarea asertivă. Asertivitate înseamnă să știi cum să dai valoare drepturilor tale fără a încălca dreprurile altora. Asertivitatea este abilitatea de a-ți exprima în mod onest ( verbal şi nonverbal) opiniile. Opiniile sunt si drepturile oamenilor care te înconjoară.

Iti dezaprob spusele, dar voi apara pana la moarte dreptul de a le rosti. Voltaire

Într-o lume unde cel mai bun în comunicare poate însemna să ai dreptate, poate distruge relații apropiate și intime.

validare

Te invit să vorbim despre „Validare” în comunicare și puterea validării.

Prin validare vreau să spun acceptarea a ceea ce vine spus chiar dacă nu ești de acord cu conținutul comunicării. Această abilitate poate fi considerată o nimica toata în urmatoarea frază: „dacă cineva îmi spune că urăste prajitura cu vișine doar nu o să urăsc și eu acea persoană”. Sau deseori confundăm nivelele de comnicare și atunci ne supăram, acest lucru se întâmplă deseori în relațiile intime. Vedem cum atunci când o relație devine mai intimă cu atât e mai delicată, ca să nu zic periculoasă. Gândește-te la metafora lui Schopenhauer despre relațiile dintre oameni seamănă cu cele dintre arici și metafora despre capacitatea de a intra în relație fără a ne feri ți fără a feri.

A valida ceea ce spune celălalt nu înseamnă să fii de acord cu ceea ce îți spune, și nici să faci împotrivă să fii mereu de acord. Semnifică să asculți ce au ceilalți de spus cu atenție fără a judeca. Vezi conexiuni sănatoase: Reacțiile pe care le avem față de ceilalți, ca și ale lor față de noi, au un impact biologic mult mai extins decât ne închipuim.

Fără a judeca sau non-judecată înseamnă ca ai deschidere față de tot ce ți se spune chiar dacă te poate atinge într-un fel sau altul. Iar aici este o altă discuție legată de atitudinea ta, atitunine pe care tu o alegi față de ceea ce simti și cum interpretezi. Lasă lucrurile să te atingă și da-ți timp (cateva secunde, minute..) … amână reacția. Meta-comunicarea este în esența un mesaj despre un mesaj. Este, pe de o parte, modul de a gândi și simți in interiorul meu despre ceea ce mesajul primit de la o persoana imi transmite. Sau poate fi, pe de alta parte, despre ceea ce eu doresc să transmit, in spatele limbajului folosit, celuilalt caruia mă adresez.

Aceată amânare te ajută să nu ai o reacție neplăcută și nedorită ulterior, de care posibil să îți pară rău, reacție care poate ofensa interlocutorul.

-De ce este asa important să nu atingi într-un fel ofensiv interlocutorul? Adică de ce nu îi poți spune că a zis o prostie? -Păi, hai să îți răspund cu o întrebare: Care sunt nevoile primare ale ființei umane? Cinci nevoi a identificat Maslov: 1. nevoile fiziologice, 2. nevoi ce țin de siguranța personală, 3. nevoilor sociale, de apartenență, 4. nevoia de recunoaștere socială, încrederea în sine, respectul de sine, 5. nivelul dezvoltării personale, autorealizării.

La toate astea se adaugă o nevoie foarte importantă, aceea a interacțiunii. Nevoile relationale sunt de fapt nevoi emotionale care pot fi indeplinite prin interactiune si conectare sociala autentica. Studiile arată că persoanele care au relații sociale de calitate au durata de viață mai mare față de cei care nu au relații sociale de calitate.

Omul este o fiinţă socială şi în sensul că „are nevoie de celălalt om”!

two-guys

Deasemenea sunt multe studii care arată că o persoană privată de interacțiuni semnificative nu poate supraviețui sau supraviețuiește cu mari deficite…. Multe necesităţi individuale sunt satisfăcute în relaţiile dintre persoane: suport psihologic, dragoste, stimă, reducere a incertitudinii şi anxietăţii, afiliere, securitate, statut, prestigiu, satisfacerea unor nevoi sociale sau personale (de a fi incurajat, sustinut, pretuit, iubit).

O variantă mai recentă a teoriei nevoilor a fost enunţată de Clayton Alderfer a cărui abordare reduce ierarhia nevoilor a lui Maslow la trei categorii de nevoi: existenţiale (E-existence), relaţionale (R-relatedness) şi de progres (G-growth). Modelul lui Alderfer reprezintă o încercare de creştere a gradului de aplicabilitate a teoriei nevoilor la condiţiile organizaţionale.

  • Nevoile existenţiale. Alderfer include nevoile de pe primele nivele ale ierarhiei nevoilor a lui Maslow, traducându-le în termenii cadrului organizaţional, şi se referă la nevoia de a fi plătit, de a primi beneficii şi de a beneficia de condiţii de muncă decente.
  • Nevoile relaţionale. Sunt similare nevoilor sociale definite de Maslow, iar în mediul de lucru se referă la nevoia de interacţiune socială şi de a intra în contact cu alţii.
  • Nevoile de dezvoltare. Reprezintă combinarea nevoilor de stimă şi auto-depăşire definite de Maslow şi se referă la nevoia de a fi creativ şi de a experimenta creşterea şi dezvoltarea prin activitatea derulată în organizaţie.

Competiția în relațiile intime este dăunătoare!

Competiția într-o relație este întodeauna periculoasă, și cauzează divorțuri, certuri, stress și se escaladează. Fară să exagerez, uită-te în jurul tău, gândește-te la persoanele apropiate ție și vezi cu cine te simți în competiție și bineînteles cât bine îți aduce această competiție?

images-18

Vezi, pentru mine este important cum gestionăm aceste situații și nu să folosi cominucarea pentru a câștiga. De exemplu într-o o seara petrecută cu prietenii poți învăța multe lucuri dacă ai atidudinea bună, decât dacă ai intenția să ai mereu dreptate și să câștigi.

Prin atidudinea bună, repet, ma refer la ce spuneam mai sus, adică de non-judecată și acceptare. Aceastea sunt doua lucruri ce știau pasionați de dezvoltare personală care vroiau sa cucerească lumea cu conversașiile hipnotice sau ceva de genul acesta. Te asigur, însă, că este foarte dificil să asculți și să validezi ceea ce spune persoana apropiată de tine cu care te simți în largul tău, dar este un super exercițiu de creștere și dezvoltare personală. Cu toate acestea nu mă refer șa trucuri lingvistice sau alte vicleșuguri ce țin de comunicarea persuasivă și departe de mine că acestea nu ar fi bune, doar că sunt niveluri de interacțiune mult mai importante pentru dezvoltarea noastră personală. Aspecte fără de care nu poți învăța arta persuasiunii.

În alte cuvinte: A învăța cum să nu reacționezi și in schimb să validezi comunicarea persoanelor apropiate e mult mai important decât să le convingi de ceva sau sa aplici secretele persuasiunii.

Acest articol nu va atinge acele persoane care sunt în căutarea de vrăjitorii sau a modului în care ii putem influenta pe ceilalti, ori pentru acele persone care vor să dezvolte talentul de a gestiona situatiile în care ceilalti nu sunt dispusi sa renunte la realitatea lor. Sau niște tehnici secrete prin care oricine poate avea succes și poate deveni cum dorește.

Aici: „Totul despre psihologia persuasiunii”

De la capacitatea ta personală de a observa limbajul persoanelor apropiate pentru exact ceea ce reprezintă: povestea personală de viață plecând de la modul lor de a vedea lumea, trecând de la tot ce i-a influențat direct sau indirect.

Nu trebuie sa te prefaci că ești de acord cu ceea ce ți se spune, ci doar să asculți ceea ce îți spun dând valoare cuvintelor fără a identifica și interpreta, lucruri care te pot îndepărta.

„Ajută-mă să înțeleg ceea ce intenționzei să îmi spui”

Ce mă face să râd este că multe persoane pasionate de psihologie au tendința să facă eroarea de a crede că știu ce se întâmplă în mintea oamenilor, când de fapt cel mai bine este să întrebi.

„Comunicarea se desfăşoară la două niveluri: intenţional şi relaţional, cel de-al doilea oferind indicaţii de interpretare a conţinutului celui dintâi.”

Aceasta însemnând că orice fel de comunicare am analiza, vom sesiza două aspecte: unul legat de conţinut, cel de-al doilea reprezentându-l relaţionarea propriu-zisă, acesta din urmă cuprinzându-l şi pe primul, fiind, prin aceasta, „o metacomunicare.”

Toate aceste niveluri se intrapătrund foarte ușor între ele și pot da viață unor probleme lingvistice, asa cum a descoperit Gregory Bateson. În realitate în comunicarea de zi cu zi întânlim diverse confuzii semantice, sintactice si pragmatice, lucruri studiate foarte amănunţit în cadrul propoziţiei. Dacă adaugi că fiecare are propriul punct de vedere dat de propria experiență personală, atunci chiar că pe lângă ascultarea necondiționată prezentă avem este foarte utilă ți validarea!

Să asculți cu atenție chiar și ceva cu care nu ești de acord nu înseamnă să lași să ți se urce cu picioarele în cap! hahaha nici gând. Dacă cineva încercă acest lucru, atunci într-un mod diplomat adu la cunoștință ce se întâmplă. Iar pentru a fi și mai indirect posbil ai putea spune: “Hmm, e ciudat, poate nu am înțeles bine ceea ce tocmai îmi spui, ai putea să repeți? Pate ai forțat un pic lucrurile, nu crezi? ”.

PS: validare în psihologie are diverse semnificații, două dintre cele mai importante sunt: validare statistică, adică să validezi un test sau un chestionar, sau validare cu sensul folosit de Marsha Linehan.

Așadar te invit să îmi spui ce crezi despre acest, să lași un comentariu aici, să dai like și share!

Pe curând,

Dana

WE FOUND AN EVENLY MATCHED BRIDGE!
InterpersonalPsihologieRelaționalizare

9-Caracteristici pentru o Relație Benefică

Imaginează-ți cum arată, pentru tine, o relație satisfăcătoare care să te împlinească și să te încurajeze din punct de vedere emoțional, intelectual, artistic, spiritual și profesional, o relație sănătoasă de lungă durată!

Imaginează-ți  cum arată o relație care merită păstrată!

Abilitatea de a avea relații sănătoase, autentice nu este înăscută, este formată în copilărie și se poate dezvolta ca adult; cum de altfel putem dezvolta și învăța multe alte abilități.

Pornind de la câteva întrebări despre relațiile de familie, sociale, profesionale, romatice și de prietenie, am pus creionul pe hârtie și am dezvoltat acest model bazat pe 9 caracteristici esențiale într-o relație interpersonală; care poate fi usor urmarit și integrat în viața de zi cu zi, fiind un studiu și o practică bazat pe experiențe personale, având a bază o dezvoltare personală, observații și notițe. Este un stil de viață!

Relațiile interpersonale sunt sisteme dinamice ce se schimbă o dată cu experiența noastră; ele au un început, o durată și un sfarșit

Tendința relațiilor interpersonale este de a crește și de a se înbunătați atunci când oamenii încep să se cunoască, devin apropriați, se pot dezvolta parteneriate bune, relații de prietenii și de iubire; dar în același timp acestea se deteriorează când oamenii au așteptări neîmpărtășite, se separă, schimbă locul de muncă, se mută în alt oraș sau formează alte relații. 

Etapele relaționale sunt in primă fază conexiunea, asocierea, relaționalizarea, conectarea, iar pe plan secundar construim relația păsându-ne de celălalt; dezvoltăm încredere bazându-ne pe o experiență comună și obiective comune. În a treia fază, de continuare, se formează prietenii de lungă durată, relații romantice, căsătorii, parteneriate în afaceri. În acesta etapa are loc o continuă creștere și dezvoltare atât personală cât și a relației. Deterioarerea, fiind a parta etapă – ps: nu toate relațiile se deteriorează, dar cele care nu merg ne pot ridica anumite probleme emoționale, de încredere în ceilalți și față de sine.

În concluzie problemele emoționale se datorează relațiilor nesatisfăcătoare, această conștientizare, ar putea fi un punct bun de îndreptare spre autocunoaștere și înțelegerea modului personal de a relaționaliza. 

Sfârșitul relației, etapa finală, poate veni printr-o despărțire, moarte, separare fizică. In cazul prieteniilor și relațiile sexuale pot aduce sfarșitul, deoarece între prieteni deseori apare cererea de a trece la un alt nivel. iar dacă această cerere nu este îndeplinită relația se rupe.

Construiește relații interpersonale satisfăcătoare prin empatie, compasiune, atenție, comunicare verbală și nonverbală bună, dragoste, încredere, loialitate, fidelitate și respect.

La  aceste însușiri de bază, mai adăug o calitate privind relațiile romantice, aceea de a avea relații sexuale bune; un factor important într-o relație de cuplu.  

Să ne focusăm pe continuitate, pe relațiile de lungă durată în viața de familie, în relațiile de cuplu și prietenii, relațiile profesionale și sociale. 

Relațiile sănătoase, din teoria atașamentului, au o fundație construită pe atașamente sigure în context stabil, unde în acest mediu omul funcționează optim și cu succes, crește siguranța în propria persoană.

Confortabile cu intimitatea și interdependența, de obicei, astfel de persoane sunt optimiste și sociabile în viața de zi cu zi. Pe de altă parte, frica de atașare duce la evitarea intimității și teama de abandon, ceea ce îngreunează constrirea relațiilor, iar dacă au relații astfel de persoane trăiesc cu frica de a nu pierde partenerul. Stilurile de atașament și modul de a relaționaliza se învață în copilărie. Iar experiențele relaționale de-a lugul timpului ne întăresc anumite convingeri și frici, sau ne pot vindeca.

Relațiile care nu merg se pot datora unor suferințe, dezamăgiri, angoase din copilărie.

Făcand o legatură între analiza tranzacțională, trăsături de caracter și relațiile interpersonale am ajust la modelul delor 9 Caracteristici pentru o Relație Benefică, sau putem numi Ansamblu de Însușiri Morale manifestate prin empatie, compasiune, atentie, comunicare verbală și nonverbală bună, dragoste, încredere, respect, fidelitate și loialitate!

Să vedem ce înseamnă fiecare și cum se interconectează: 

  1. Empatia este sursa unor relații interpersonale de calitate. Este o formă de intuire a realității prin identificare afectivă. Empatia ne ajută de fapt să clarificăm experiența emoțională pe care o trăiesc ceilalți din jurul nostru. O persoană are nevoie de a avea un anumit grad de empatie înainte de a putea să fie capabil să simtă compasiune.
  2. Compasiune înseamnă a investi tot ce este necesar pentru a vindeca rănile altora. Este un sentiment de înțelegere. Compasiunea este adesea, deși ne-inevitabil, componenta cheie în ce se manifestă în contextul social ca altruism. În termeni etici, expresiile de-a lungul timpului ale așa zisei Regula de aur, adesea implică prin încorporare principiul compasiunii: Să facem altora ce vrem să ni se facă nouă.
  3. Atenție a-i acorda unui om prețuirea cuvenită, concentrându-te asupra spuselor sale. Însușire care constă în orientarea și în concentrarea activității psihice într-o anumită direcție. Este o formă de interes, grijă, preocupare specială pentru cineva.
  4. Comunicare verbală și nonverbală bună, comunicarea interpersonală este despre ce spui și cum transmiți prin tonul vocii, expresii faciale, gesturi și prin limbajul corpului, este despre tine. Comunicarea nonverbală poate arăta fără cuvinte ceea ce simți, în sens pozitiv sau negativ. Autocunoașterea duce la o comunicare mai bună, prin simplu fapt că știi să îți alegi mai bine cuvintele și cum reacționezi nonverbal la situații stresante. A te cunoște și a fi autentic duce la sincronizare între ceea ce spui și ceea ce simți. Comunicarea eficintă are la bază ascultarea activă și a acorda atenție; oferirea și primirea de feedback, sunt importante pentru clarificarea mesajului, reflectare.
  5. Dragostea este sentiment de afecțiune față de o persoană, iubire. Dragostea este de mai multe feluri, în familie, în cuplu și în prietenii. Îți arați dragostea profesional prin apreciere și devotare. Atracție (pasiune), apropiere, devotament (angajament) sunt calități ale dragostei într-un cuplu. Într-o prietenie apropierea poate fi fără atracție. Cum am învățat dragostea în copilărie așa o practicăm ca adulți; când ne putem da permisiunea de a iubi și a fi iubiți, putem învăța să dăm și să primim.
  6. Încrederea este un sentiment de siguranță față de cinstea, buna-credință sau sinceritatea cuiva. A fi aproape în mod adecvat, a avea incredere, a te simti in siguranta. Încrederea se dezvoltă în primul an de viață. Dezvoltăm încredere bazându-ne pe o experiență comună și obiective comune. Încrederea se bazează pe loialitate, oferă siguranță și stabilitate.
  7. Respect este o atitudine sau sentiment de stimă, de considerație sau de prețuire deosebită față de cineva, poate fi un aspect mai important ca dragostea, deoarece a fi iubit nu înseamnă tot; ceea ce cu toții avem nevoie este respect, în special de la cei apropiați, cei cu care ne-am conectat la un nivel mai profund. Deasemenea este important să arătăm respect pentru timpul, spațiul, alegerile celuilalt: să arătam compasiune, să fim sinceri, să încurajam potențialul de creștere al persoanei apropiate (rudă, soț/ie, prieten/ă, coleg/ă), să ascultăm cu atenție și practică empatia, pune-te în pantofii celuilalt celulalt pentru a înțelege mai bine o situație, alege cuvintele cu atenție, arată considerare, poartă-te onorabil, protejeaza-ti partenerul și relația. Arătă respect față de propria persoană. 
  8. Fidelitate înseamnă statornicie în convingeri, în sentimente, în atitudini; devotament, credință, precizie și exactitate în prezentarea sau în reproducerea realității. Arată fidelidate unor obligații, datorii, responsabilități!  – fiind un aspect stresant în relații, deasemenea des întânlită în articole de specialitate, mai ales când vine vorba de relații romantice, vorbindu-se despre infidelitate fizică și emoțională; iar actul de a înșela este un lucru complicat când pentru două persoane a înșela înseamnă două lucruri total diferite, atât în relațiile de cuplu, de prietenie, de familie sau profesionale. A fi fidel unei persoane demonstrează loialitate continuă și sprijin.
  9. Loialitate este un sentiment puternic de devotare, fidelitate. Înseamnă a folosi vremurile grele pentru a onora angajamentele față de cei apropriați: cinste, credință, devotament, fidelitate, sinceritate, statornicie. Loialitatea este o caracteristică internă morală. Vine dine din dragoste, devotare, dedicație, responsabilitate față de starea de bine a celuilalt. A fi loial arătând respect, fiind confidențial, arătând empatie, asigurând prezența ta cand este nevoie, mai ales în momente de criză oferă încredere și siguranță în relație. Deasemene, loial înseamnă și a nu vorbi în mod critic, negativ despre cineva apropiat, putând împărtăși frustrarile cu prietenii apropriați, astfel încât te poți plânge fără a denigra altă persoană. Nevoile persoanei cu care ești într-o relație bună, sunt mai presus decât nevoile celorlalțiLoial mai înseamnă să te adaptezi unei situații care nu îți este preferată, dar care înseamnă mult pentru cealaltă persoană. A alege să fii loial în atitudini, cuvinte și acțiuni este o decizie personală. Loialitatea le implică pe toate celelalte însușiri fiind cea mai importantă. 

    Învață să faci compromisuri – atâta timp cât sunt compromisuri sănătoase!