Categorie: Coaching

Probabil, „A fi propriul observator în timp și prin timp”, ar putea fi un titlu mai bun. Iar după cum știi, timpul este un subiect mult tratat. Așadar, cum să încep?

Te întreb: Oare punctualitaea este relativă?

Sigur ai auzit de fizica cuantică, conform căreia  trecutul, prezentul și viitorul există simultan. „Timpul este un concept fundamental al fizicii și al filosofiei, cu care se măsoară durata evenimentelor.” În percepția clasică, timpul este reprezentat sub forma unei axe, pe care sunt așezate în ordine trecutul, prezentul și viitorul (adică prin timp). Atât fizicienii, cât și filosofii contestă cu vehemență această perspectivă. Argumentele sunt multiple și conferă omului cheia spre înțelegerea deplină a relației de bază din Universul în care trăiește, raportul spațiu-timp.” Fizica cuantică oferă o explicație cu privire la ceea ce înțelegem prin timp. Spune că timpul nu este o linie sau o axă pe care sunt așezate trecutul, prezentul și viitorul, ci mai degrabă o spirală (adică în timp) pe care se întâlnesc simultan cele 3 atribute. Trecutul întotdeauna continuă să existe și influenţează decisiv prezentul și viitorul, dar și viitorul influențează prezentul și trecutul, iar la rândul lui prezentul le poate influența pe celelalte două.

Einstein, probabil cel mai cunoscut fizician al tuturor timpurilor pentru crearea și dezvoltarea teoriei speciale si generalizate a relativitatii, susținea că „distincția între trecut, prezent și viitor este o iluzie a percepției umane”. Arthur Schopenhauer, un filozof german, cunoscut – mai ales – prin teoria sa asupra primatului „voinței” în sfera reprezentării lumii și în comportamentul uman, de asemenea, era adeptul ideii că timpul nu există propriu-zis și că se resfrânge asupra omului precum o iluzie.

Embed from Getty Images

Timpul, spațiul și cultura

Știai că majoritatea românilor adoptă modelul ne-egocentric al mişcării temporale (moving Time): timpul se mişcă, pentru ei, pe o axă orizontală de la stînga la dreapta (deşi admit şi mişcarea bidirecţională). În schimb, fiind oameni de acţiune, americanii concep timpul ca o valoare incontestabilă, care trebuie explorată continuu, întrucît, într-o societate bazată pe profit, timpul reprezintă bani (Time is money).

A devenit deja axiomatic faptul că anglosaxonii, germanii, scandinavii sunt liniar-activi, dominaţi de timp şi monocronici. Aceasta înseamnă că în procesul desfăşurării activităţii lor, ei nu-şi dispersează atenţia şi preferă să se concentreze asupra unui singur lucru, alocîndu-i timpul prestabilit. Ei sunt foarte punctuali şi stabilesc o corespondenţă între timpul de lucru şi succes. Aici avem acel concept „prin timp”.

Sud-europenii (italienii, spaniolii), arabii sunt consideraţi pluri-activi, organizîndu-şi activităţile total diferit faţă de cei liniar-activi. Ei NU se axează pe orare şi NU consideră punctualitatea o calitate. Relaţia cu oamenii, sentimentele sunt considerate mai valoroase decât timpul. Aici avem concept „în timp”.

Cultura modernă şi, în special, cea postmodernă dă satisfacţie caracterului grăbit şi glisării timpului. Mai multe despre: Timpul și cultura

Deşi pentru societatea actuală timpul a devenit una din resursele cele mai importante, fiind din ce în ce mai desfigurat, parcelat şi expus disipării, pentru români însă experienţa aşteptării, a răgazului şi a contemplării sau intrării în durată nu pare deloc a intra într-o perioadă de retragere. 

În societatea occidentală punctualitatea e de la sine înțeleasă, în societatea românească în care se fac resimțite influențe orientale, punctualitatea și disciplina nu sunt atât de rigide.  

Lipsa de punctualitate e considerată, până azi, un comportament firesc, fără a considera că ar afecta respectul faţă de propria persoană, precum şi faţă de cei din jur. Important este că românii ţin cel mai mult la respectarea spaţiului, după care respectarea posesiei şi, doar în ultimul rînd, la respectarea timpului. Mai mult aici.

În concluzie, timpul e perceput subiectiv în moduri foarte diferite, în funcţie de civilizaţii şi de societăţi, stadiul de dezvoltare social, pături sociale din aceeaşi societate şi chiar de către indivizi. Astfel elveţienii au făcut din precizie un simbol naţional, reprezentat de industria ceasurilor.  

În materie de timp, în lumea afacerilor: timpul monocrom și timpul policron. 

Timpul policron semnifică faptul că putem face mai multe lucruri sau putem fi implicaţi în mai multe situaţii în acelaşi timp. În culturile monocrone, timpul este utilizat într-o manieră liniară, ca şi cum ar fi vorba de o cale care vine din trecut şi merge spre viitor. Timpul monocron este, în mod firesc, împărţit pe segmente. Acesta este organizat şi „compartimentat”, astfel încât persoana să se concentreze pe câte o sarcină. Ţările nordice, Elveţia, Germania şi Marea Britanie sunt dominate de concepţia monocronă a timpului.

Abordarea monocronă a timpului este, de asemenea, utilizată pentru organizarea vieţii şi crearea unei ordini de priorităţi. În materie de timp, în lumea afacerilor: timpul monocrom și timpul policron. 

Sistemul policron este caracterizat de simultaneitatea acţiunilor. În culturile policrone (arabe şi latine), prioritatea este uneori acordată familiei, în detrimentul obligaţiilor profesionale. Persoanele policrone trăiesc într-un ocean de informaţii. Acestea consideră că trebuie să trăiască, în timp real, pe toate planurile personale şi profesionale.  În societăţile monocrone, unde totul se construieşte pe un termen scurt efemer. De altfel, ţările pot avea o orientare spre trecut sau spre viitor. De exemplu, Statele Unite sunt orientate spre prezent sau spre viitorul apropiat. Ţările Americii de Sud sunt orientate simultan spre trecut şi spre prezent, în timp ce culturi precum Iran, India sau cele ale extremului Orient sunt orientate spre trecut.

Este important să știm să citim mesajele asociate timpului ăn alte culturi.  

Ritmul, care constituie un aspect important al timpului, permite uneori asocierea indivizilor la o cultură anume. Sincronizarea le poate lipsi la două persoane de culturi diferite. De asemenea, identificăm o varietate de situaţii în ceea ce priveşte programarea activităţilor pe parcursul zilei, lunii sau anului. De exemplu, unii nu ezită să lucreze pe perioada concediilor, în timp ce alţii nu doresc să facă absolut nimic în această perioadă. În Statele Unite, doar persoanele cu un statut superior îşi pot permite să lase pe alţii să aştepte, având în vedere faptul că a lăsa pe cineva să aştepte este sinonim cu dezorganizarea. Aceeaşi situaţie nu este înţeleasă neapărat la fel în ţările latine. Pentru mai multe informații despre: Management Intercultural.

Interacțiunnea dintre persoanele monocrome și cele policrone poate fi mai puțin complicată dacă cele două părți sunt în măsură să înțeleagă ce se ascunde în spatele limbajului timpului fiecăruia.

Știai că conform Analizei Tranzacționale (este o metodă utilizată în psihoterapie, psihologie organizațională, consiliere psihologică – o forma de psihologie socială) sunt șase modalitati de structurare a timpului? Adică de câte ori oamenii se întalnesc în grup sau perechi, își pot petrece timpul în șase modalități diferite. Eric Berne a enumerat aceste sase moduri de structurare a timpului astfel: izolarea, ritualuri, trecerea timpului, activitati, jocuri. Acestea au fost enumerate in functie de riscul emotional implicat, de la cel mai mic la cel mai ridicat. Pentru mai multe informații îți recomand o carte Ce spui după bună ziua?

 PS: Noi toți avem nevoie sa structuram timpul pentru a evita durerea plictiselii.

Timp Liber pentru tine

Libertatea și timpul sunt văzute ca concept și percepție personală. Cu toții suntem într-un proces continuu de autodescoperire, iar trăirea emoției și a experientei „aici si acum” ne permite constientizarea propriei gandiri; astfel putem folosi creativ resursele personale, bazate pe libertatea alegerilor și pe asumarea responsabilitatilor. Conceptul de libertate este legat de cel de responsabilitate. În timp ce societatea ne face să ne simțim din ce în ce mai liberi, te anunț că nu există libertate fără responsabilitate …

 Libertatea este una dintre valorile cele mai urmărite în lume. 

Mai departe te invit la să dai un ochi la la atelierul Arta de a fi liber. Timp pentru tine.

Încă ceva: cât timp te comporți, gandești și simți într-o manieră care este o reacție imediată aici si acum, la evenimentele care se produc în jurul tău, atunci utilizezi capacitatile tale adulte. Ești în timp, adică ca o persoană perceptivă și relaxată, aici și acum, fără judecăți și de obicei ai tot timpul. O persoană care este prin timp, își programează foarte bine experiențele având controlul timpului.

În timp și prin timp, deschiderea către experiențe duce la o cunoastere mai bună a propriei persoane și bineînțeles în timp la găsirea echilibrului personal.

PS: Dacă ți-a plăcut lasă-mi un comment.

Imaginează-ți ce ai face cu tot timpul tău liber dacă ai putea! 

Pe curând,

Daniela