Categorie: Motivație

AbilitățiAsertivitateComunicareInterpersonalMotivație

Cum să eșuezi ca să ai succes? fă ceva

În principiu eșecurile te ajută să înțelegi ce funcționează și ce nu. Așa cum spunea CS Lewis: „Esecurile sunt amprentele care paveaza drumul spre succes”.

Te-ai gândit vreodată cum învață un copil să meargă? Probabil e de la sine înțeles că va reuși. Ce știm este că copilul încearcă, cade, se împiedică, se ține de ceea ce are în jurul lui, apelează la cei care știu deja, cade din nou, plânge, se bucură și după o ia de la capăt. Sigur nu ai auzit vreodată un copil spunând ca mersul nu este pentru el deoarece nu se pricepe la asta. Nici nu vei auzi acest lucru vreodată.

Copilul nu se va ori până va reuși, indiferent de câte ori eșuează.

A eșua reprezintă drumul înainte, și cu toții cel puțin o dată în viață avem teama de a nu grești, dar este firesc.

De fapt cele mai multe persoane se tem că nu vor reuși în viața personală, în carieră. În general se tem de tot ce ține de alegerile în viață.

Sigur îți aduci aminte acea dorință de a reuși să găsești un job bun îmediat după băncile facultății. Aceeași dorință puternică de a reuși ai avut-o și la primul job, să reușești, iar dacă vorbim despre antreprenoriat presiunea este mai mare. Dacă te-ai lovit de dezamăgiri după astfel de începuturi, atunci trebuie să știi că așteptările erau mult prea mari față de ceea ce te aștepta de fapt.

pexels-photo-377909La fel este și atunci când începi o afarece nouă. Ideea da îți surâde pentru că nu îți place să ți se spună ce să faci și îți place să faci lucrurile în felul tău. Mai mult, ideea că îți poți face programul independent este ceea ce îți dorești mai mult. Dacă încă nu ai început, dar ai o idee te poți întreba dacă vrei să să alegi între: a avea un salariu decent și să faci în continuare ceva ce poate nu îți place sau să riști, fără a avea destui bani pentru o periadă. Te poți întreba ce ai putea pierde dacă ceva dacă te apuci de afacerea ta personală sau ce ai putea să pierzi dacă peste câțiva ani tot nu reușești cu ceea ce îți propui. Cert este că nu știi. Răspunsul este unul, nu pierzi nimic, câștigi. Cel mai important lucru este că îți dai seama de ceea ce vrei cu adevărat, un job liniștit, îți definești ideea de la care ai pornit sau câștigi altceva mai bun.

În timp, ceea ce ai de oferit valorează din ce în ce mai mult cu trecerea timpului, prin simplul fapt că dobândești mai multă experiență și excelezi în ceea ce faci. Valoare pe care o câștigi este raportată și la timpul pe care îl investești în tine, inclusiv îmbunătățirile care se bazează pe sute de mici eșecuri.

„Succesul este dobandit deseori de cei care nu stiu ca esecul este inevitabil” – Coco Chanel. 

Cât timp ai investit sau poate cât timp ai esuat? Gândește-te că dacă cineva este mai bun decât tine la ceva acest lucru poate fi posibil pentru că a eșuat de mai multe ori, iar dacă cineva nu e la fel de bun ca tine înseamnă că nu a trecut prin tot ce ai trecut tu ori nu a avut învățături din experiențe important ca ale tale.

black-and-white-man-person-musician

Prin educația pe care o primim, învățăm să evităm eșecul. Sistemul de învățământ ne pedepsește daca nu facem bine, iar mass-media ne arată succes după succes. Te-ai întrebat oare câtă muncă stă în spatele succesului, a reușitei? Sau câti ani sunt petrecuți muncind și cu câte esecuri?

Să îți spun ceva, cei mai mulți oameni se opresc într-un punct unde le este confortabil, de cele mai multe ori le este frică să nu eșueze. Aceștia rămân cu ceea ce au în fața ochilor, cu ceea ce simt că stăpânesc pentru că este palpabil, se consideră buni la ceea ce fac și gata, iar de cele mai multe ori se conformează și poate le este bine așa.

Oamenii de succes sunt dispuși să și eșueze. Eșecul trebuie definit de propriite tale acțiuni și nu de acțiunile celorlalți.

Știi cât de mult contează ceea ce ai învățat în primii șapte acasă? Fără să intru în detalii psihologice, îți spun că o barieră importantă vine de la părinții critici care nu își lasă copiii să o dea în bară și, ca și sistemul, îi pedepsește dacă nu reușesc. Normal că în viitor acești oameni au tot felul de temeri legate de propriile performanțe, mai mult ei de mici sunt antrenați să își diminueze claritatea, iar stima de sine le este afectată.

Valorile bune orientează către succes.

Da este foarte important să ai valori bune, mai ales din punct de vedere interpersonal, cum ar fi: sa fii intotdeauna cinstit cu ceilalti; să mă exprim mai bine și mai clar față de ceilalți.

Inteacțiunile cu ceilalți și păstrarea valorilor bune este ceva ce nu se oprește vreodată și necesită muncă continuă. Orice nouă relație și conversație aduce noi provocări. Fac această mică paranteză despre valori pentru că joacă un rol foarte important în succesul tău ca persoană în viata de familie, socială, de carieră etc.

Durerea emoțională conduce la o creșterea abilităților emoționale. Iar gestionarea eficientă a propriilor emoții crește semnificati calitatea vieții. Pentru fiecare succesul înseamnă altceva. Pentru a avea succes este important să ai un scop. ”Inteligența emotională te ajută să-ți gestionezi emotiile și te ajută sa comunici eficient cu ceilalți, în așa fel încât să-ți îndeplinești scopurile.” Este foarte important câtă flexibilitate ai și să doresti să te adaptezi la schimbare.

Ține minte că durerea, frica, anxietatea și tristețea sunt emoții bune pentru dezvoltatea ta personală, nu sunt inutile și fac parte din proces.

Durerea pe care o poți simți într-un proces face parte din succes. Pe scurt gândește-te la un sportiv de performață, (de exemplu un tenismen de succes) câtă muncă crezi că depune pentru a atinge anumite performanțe? Crezi că nu are frici sau anxietăți, sau că nu a avut vreodată?

person-woman-sport-ball

Un alt exemplu ar fi un terapeut bun. Știi câte frici, anxietăți, tristeți, eșecuri a depășit pentru a fi ceea ce este? Sau câtă durere a suferit și câtă muncă a depus pe parcursul formării? E frumos spus: da e psihoterapeut. Mișto!

Un terapeut trebuie să treacă prin multe momente de durere, tristețe și trebuie să dezvolte compasiune, are un simț dezvoltat al propriei persoane pentru o viață mai fericită în general.

Legat de durere și relații, un alt exemplu ar fi atunci când eviți eșecul unei relații și durerea pe care o poți simți dacă ai lua decizia unei despărțiri. Nu voi dezvolta acum acest subiect, deoarece merită tratat aparte; ai înțeles că multe cumpluri aleg să rămână împreună de frică că nu stiu ce va fi după. Partea interesantă e că nimeni niciodată nu știe. Despre eșecul în relații și valori de ckt voi scrie în articolul următor.

Indulgență și iluzii versus Fă ceva.

Crezi că ai nevoie de motivație pentru a face ceva? Sau poate de ceva inspirație?

art-brush-painting-colors

Acțiunea nu este efectul motivației, și nici al inspirației, ba chiar invers. Este foarte bine să treci la acțiune fără motivație. Iar de obicei poți simți motivație dacă vine inspirația. Așteaptă să se întâmple ceva important în viața ta, să îți dea motivația de care ai nevoie. La naiba nu e așa, și știi prea bine că dacă vrei cu adevărat să faci ceva te pui în acțiune , iar apoi vine și inspirația, după care motivația. Este vorba despre mind set și a face ceva. Atunci când faci ceva simți și libertatea de a putea eșua. De asemenea acțiunea în sine spre scop, indiferent cât de puțin faci într-o zi, ajută să învingi procrastinarea și este succesul pe care îl adaugi noii tale valori. Succes!

pexels-photo-288530

Ți-a plăcut acest articol?

Vrei să îmi lași un mesaj? Îți răspund cu mare drag

Până atunci dă like, share și comment.

Pe curând,

Dana

 

ComunicareConexiuneMotivațiePsihologieRelații Sociale

Psiholog „Amator” vs „Hipocondru” Psihologic. Care-i treaba doc?

Un Psiholog „Amator” este o persoană care interpretează și pune diagnostic fără ca măcar să i se ceară părerea. Un „Hipocondru” Psihologic este o personă care își pune un diagnostic cu mare ușurință.

  • Știi acele persoane care își dau ușor cu părerea despre cum te simți și pun un diagnostic atât de ușor? (poate pentru că de cele mai multe ori ei nu pot asculta)
  • Cunoști persoane care cred ca poate au tot felul de disfuncții psihologice, cum ar fi depresie? (dar totuși ele pot simți poate doar tristețe)

Am întânlit mulți „experți amatori” care lansează interpretări fără ca măcar să li se ceară părerea. Într-adevăr, astăzi avem acces la multe informații din domeniul psihologiei, psihoterapiei, psihiatriei și mulți oameni se „diagnostichează” singuri sau își diagnostichează rudele, prietenii, colegii de birou. Ba chiar, sunt și persoane care se pot simți bine dacă un „psiholog amator”, le va spune un „diagnostic”. Pentru că creierul are nevoie de o explicație, și de cele mai multe ori nu se mulțumește cu una simplă.

man-person-people-emotions

Interpretările fac o diferență în calitatea vieții unei persoane, și în felul în care aceștia se ghidează după ele.

Tulburările de personalitate, cu siguranță, nu le putem neglija, dar pot fi cu ușurință neînțelese de către Terapia Psihiatrică însăși. „Psihologii Amatori” pot pune rapid etichete, pot face trimiteri și pot prescrie rețete miraculoase, iar De cele mai multe ori fac oamenii din jur să nu se simtă prea bine. Acești psihologi amatori, ei însiși pot fi hipocondri psihologici. Ei te pot confrunta cu tot felul de simptome, se preocupă de starea celorlalți într-o mai mare măsură decât cea proprie; dacă află de vreo trăsătură cu caracter psihologic negativ, se pot teme că ai putea-o avea tu sau alte persoane din cercul apropiat.

person-woman-eyes-face

În cea mai mare parte a timpului liber, ei se gândesc ce au ceilalți și li se pare că cei din jurul lor sunt oameni cu diverse tulburări de comporament asociate cu un ego mare, un simţ exagerat al grandorii, anxietate, stres, depresie, traume, tulburări de comportament alimentar, disfuncții sexuale, tulburări de comportament disruptiv, de control al impulsurilor și de conduită, fobii, simptomele obsesiv-complulsive, etc. 

Tulburările de personalitate, l-au pasionat mereu pe acest psiholog amator, cum ar fi cea paranoidă, antisocială, histrionică, narcisică, evitantă, dependentă, obsesiv-comportamentală. El, deasemenea, observă foarte bine lipsa empatiei și personalitatea manipulatoare, identifică ușor personalitatea extrem de introvertă, antisocială, histrionică, etc, și nu se poate opri din diagnosticare.

Pe de altă parte, un „Hipocondru Psihologic”, considerară că are anumite simptome ce duc la tot felul de tulburări de comportament, deprsive, anxioase, de personalitate, etc.

Diagnosticul în sine este o metodă de comunicare, iar în aceste două cazuri,  de amator și hipocondrie, un așa zis diagnostic ar putea a justifica un comportament, de evitare a anumitor situații, evitarea agorafobică sau mai bine spus evitarea unor situații specifice, etc. Unele persoane pot diagnostica sau se pot autodiagnostica, chiar dacă nu au consultat vreun specialist în sănătate mentală, mai mult hipocondria în sine poate fi considerată o tulburare. 😀

Atenție: Anxietate se află în fiecare dintre noi și nu înseamnă întodeauna ceva. Iar pentru o durere mai mare, o tristețe, o traumă, fiecare dintre noi avem un timp diferit pe care îl luăm pentru vindecare. Timpul este constructiv. 

Fiindcă cu toții avem probleme la un anumit moment în viață, cauzate de stresul social, situația financiară, relații interpersonale defectuase, probleme maritale, frici de tot felul etc, acest lucru nu înseamnă că nu suntem bine.  În diferite momente ale vieții, cu toții avem perioade de disconfort, ceea ce face parte din normalitatea omenirii.

Cunoști diferența dintre tristețe și depresie, dintre dispoziție fluctuantă și bipolaritate, dintre excentricitate și psihoză? – Te pune pe gânduri nu?

Poate ai mai auzit astfel de afirmații:

  • E depreziv pentru că s-a despărțit de iubită!
  • E psihotic, nu ai văzut cum face?
  • E atât de capricioasă, poate e bipolară, sigur e!
  • E foarte timidă, o avea anxietate socială?

„Deși mulți oameni se simt normali, aproape toată lumea crede că suferă de ceva din punct de vedere psihologic!”

  • Știi că tot ce provoacă neplăceri în viața umană se regăsește în manualul de diagnostic al tulburarilor mentale? 
  • Știi că unii oameni iau anumite medicamente sau substanțe împotriva nefericirii sau pentru a își ușura povara problemelor de zi cu zi?

sunglasses-woman-girl-faceless

Acum serios, chiar orice poate fi patologic? (atenție fac referire la stările de normalitate și nu la cele cu adevărat patologice ce țin de domeniul psihiatriei, unde nu mă bag, sunt doar cititor al manualului de diagnostic al tulburarilor mentale).

 PS: Dacă nu știi suficient, nu trebuie să intepretezi de dragul interpretării. Mai bine acorzi atenție.

O simplă interpretare a altcuiva sau o autointerpretare, poate împiedica o persoană să se bucure de o viață normală (așa cum este definită pentru fiecare persoană, comunitate, societate etc). Este foarte important să nu ne dăm cu părerea, mai ales atât de ușor. Mai important este să ascultăm. 

Și tu ești un pic un psiholog dacă te gândești ca poate ai o sensilitate psihologică, sau poate ți se întâmplă destul de des să înțelegi intențiile celorlalți. Asta e foarte bine, pentru că este o calitate umană naturală.

Multe persoane care solicită Psihoterapie au un loc de muncă stabil și au relații interpersonale (poate nu toate satisfăcătoare), iar acești oameni au și ei probleme de viață, dar nu sunt bonlavi.

Avem multe perioade în viață în care suntem prost-dispuși, ori nefericiți, ori nervoși. Este adevărat că cei mai mulți dintre noi avem frica de a nu pierde controlul sau poate mințile, dar acest lucru nu înseamnă că trebuie să avem ceva.

Oamenii care au relații nefeicite, pot evita bolile închipuite și pot apela la psihoterapie. 

Cine a zis că viața este ușoară? Iar când ne confruntăm cu pierderea locului de muncă, cu o despărțire, divorț este foarte normal să trăiești simptome psihologice. Este absolut normal să ai pese proaste, să te simți câteodată lipsit de energie.

Cu toții etichetăm și o facem într-un mod automat, spontan pentru că cu asta se ocupă creierul, el are nevoie de să clasificare, are nevoie de o zecime de secundă pentru a interpreta o emoție. Creierul nostru organizează și somnul. Așa s-a ajuns ca anumiți oamenii care nu au nici o boală să fie poate tratați ca și cum ar avea, ulterior chiar să fie așa.

De altfel multe din problemele din viață, pot trece și trec odată cu vârsta

Un bun psiholog amator poate fi un părinte, o persoană care s-a dezvoltat într-un anumit domeniu și acesta l-a ajutat și în dezvoltarea personală. Dar un amator hipocondru psihologic, te diagnostichează cât ai clipi, fie el amator sau de specialitate.

În teoria lui, Bernheim, spune că în viaţa de zi cu zi fiecare dintre noi trăim tot felul de erori de percepţie, halucinaţii şi iluzii.  

musician-rockstar-band-music-37862

Psihologii amatori, poate vor să ajute, poate au intenții bune, poate sunt chiar ei hipocondrici. 

Până și specialiștii se pot înșela!

Îți doresc ascultare plăcută, fără interpretare!

Sper că ți-a plăcut acest articol și te aștept cu întrebări, sugestii sau comentarii!

Like, Share, Comment

Pe curând,

Dana

SaveSave

SaveSave

AbilitățiCoachingComunicareConexiuneInterpersonal

Cum să înveți o nouă abilitate în 20 ore

 

Astăzi scriu despre un lucru foarte important: Cum să înveți o nouă abilitate în 20 ore? Am menționat și în articolul trecut „regula celor 10.000 de ore„, unde îți vorbisem despre cum să excelezi într-un domeniu, să devii un maestru. Acum vorbim și ne focusăm pe cum să achiziționezi noi abilități.

Și până la urmă ce argument ar putea fi mai important decât acela de a învăța ceva nou, acela de a avea o nouă abilitate? 

night-vintage-music-bokeh

În cartea “the first 20 hours“, Josh Kaufman spune ca poți învăța o abilitate nouă în doar 20 de ore. În această carte are multe exemple de abilități achizioționate, de la surf la a cânta la un instrument muzical. El se concentrează pe 10 lucruri care sunt de făcut pentru a învăța ceva, în doar 20 de ore. Mai întâi te invit să vezi acest TEDx Talk de 20 de minute care dezvăluie cei patru pași pentru a învăța orice abilitate într-un mod rapid.

Crezi că este realitate sau fantezie?

Astăzi sunt multe persoane care împlementează în propria companie această metodă de 20 de ore pentru a ajuta angajații să deprindă ceva nou în cel mai scurt timp. Aceste 20 de ore nu numai că te ajută să înveți ceva, ci și să achiziționezi acea abilitate.

În psihologia experimentală putem denumi transfer la nivel congnitiv, adică capacitatea de transporta o abilitate dintr-un context într-altul. De exemplu să scrii un mesaj corect îi poate ajuta pe cei mai tineri să își îmbunătățească modul de a scrie. Sau un alt exemplu ar putea fi când cineva învață să cânte la un intrument muzical, cum ar fi chitara și urmărește marii maeștri în domeniu video sau învață de la un mentor.

pexels-photo-257345

Așadar este important mai întâi să găsești ceva ce iubești, ce ai vrea tare mult să știi. Poate vrei să înveți Streeddance sau Brainfuck ( limbaj de programare esoteric).

Apoi îți canalizezi toată energia pe aceea abilitate. După cele 20 de ore poți trece la altceva. Definește CLAR nivelul la care vrei să ajungi (cu atenție să fie realistic de atins pentru a rămâne motivat\ă).

Pasul următor este să descompui acea abilitate în subabilități… mai ales dacă ceea ce ai ales este mai complex. Mai copmplex decât să știi să înoți astfel încât să te ții la suprafață. În subabilități pentru că astfel va fi mai ușor de atins și mai satisfăcător, ar în așa fel încât să aibă sens pentru tine.

Dacă nu ai anumite înclinări spre domeniul ales, poți să depui mai mult efort pentru a te implica și acest lucru poate fi frustrant. Ține minte: oamenii nu simt plăcere făcând activitățile la care nu se pricep sau nu le cunosc. Pur și simplu nu le face plăcere și preferă să evite activitatea. Gândește-te că ai vrea să știi să dansezi, dar când trebuie să dansezi nu o faci cu plăcere sau deloc pentru că nu știi cum… Așadar pentru a învinge această barieră a frustrării, ai nevoie de 20 de ore. Frustrarea în sine este o sursă de motivație, stabilierea obiectivelor și neatingerea lor, dezvoltarea capacității de a aborda provocările și oportunitățile întânlite și  așa-zisa autosabotare poate duce la frustrare.

Pasul cinci este să achiziționezi ceea ce ai nevoie pentru ceea ce vrei să înveți. Adică materiale, cursuri, cărți, etc. Ceva asemănător cu modelul simplu despre cum functionam noi ca oameni, unde Dilts ne vorbește despre ambient. Modelul nivelurilor neurologice al lui Robert Dilts propune 6 componente: mediu, comportamente, aptitudini, valori si credinte, identitatea si spiritualitatea. Este ceva mai mult decat Piramida lui Maslow dar mai simplu.

Piramida-Dilts

Sursă foto: Nlp-evolutiv.ro

Următorul lucru foarte important pe care trebuie să îl faci este să îndepărtezi orice sursă care te-ar putea distrage: facebook, instagram, telefon, televizor. Kaufman împarte aceste bariere în trei părți: obiecte, acces și voință. Obiectele semnificative pe care trebuie să le ai înainte să începi sunt obiectele necesare activității, este important să îți dai voie să ai acces nelimitat la resurse și să ai voință (puterea voinţei este mai importantă ca motivaţia şi decisivă pentru succesul în ceea ce faci).

Al șaptelea pas este să creezi spațiu și să dai timp pentru a practica. Unul din resursele importante este timpul pe care îl acorzi activității. Recomandarea autorului este de circa 90 de minute pe zi de practică. Personal recomand între 30-90 minute în funcție de dificultatea activității, de abilitățile actuale și de alte priorități – familia, prieteni, profesia (mai ales dacă nu fac parte din același domeniu).

Să mergem mai departe. Pentru a învăța ceva mai rapid ai nevoie să creezi un cerc pozitiv de FEEDBACK. Caută ceva ce te va ajuta să obții un feedback pozitiv pentru progresele tale. Kaufman nu spune de feedback pozitiv, dar îți spun eu. Feedback-ul pozitiv este de asemenea sinonim cu feedback regenerativ, consolidare pozitivă, feedback cu auto-consolidare. Deci caută metode prin care să obții feedback rapid, cum ar fi prin tabletă, telefon…

Nu în ultimul rând să ai un CEAS. Fixezi timpul acordat zilnic, cronometrezi și începi. La început poate părea că timpul trece foarte greu, de aceea este important sa folosești ceasul și să perseverezi.

În ultimul pas autorul spune să te concentrezi pe cantitate și rapiditate. Nu mă refer la perfecționism, pentru că acesta este un obstacol în învățare și chiar unele persoane se blochează și nu mai continuă ceea ce au început deoarece nu aveau rezultate … oare …?  

Kaufman spune să practici cât mai mult posibil în cel mai scurt timp până când reușești.

pexels-photo-242663

Ține minte: Frustrarea este o reacție emoțională care are loc în interiorul tău; o stare sau o senzatie provocata de absența unui lucru dorit care ne poate aduce satisfactie. Cum zicea și Elisabeth Elliot: „nu vei ști niciodată cu adevărat ce gândești până nu îți scrii gândurile.”

pexels-photo-89909

Tu ce vrei să înveți? 

Te invit să vezi acest video a lui Kaufman și să vorbim despre acestă tehnică. Îmi poți lăsa un comentariu, îmi poți scrie un mail sau un simplu share și like.

Pe curând,

Daniela