Etichetă: Obiective

AbilitățiConexiuneMotivațiePsihoterapieRelații Sociale

O întâmplare neaşteptată, Serendipity

pe decembrie 24, 2017

Serendipity este un accident fericit, o întâmplare neaşteptată, sau să spunem norocul unui accident fericit. Serendipity este un cuvânt minunat se referă la orice descoperire care este neasteptată, dar care este una fericită și accidentală.

pexels-photo-42078Acest cuvânt a fost votat ca fiind unul dintre cele mai grele cuvinte de tradus. Serendipitate nu este un cuvânt românesc, în engleză îl găsim „serendipity”, în franceză „serendipité”, în germană „serendipität”, în portugheză „serendipidade”, în italiană serendipità.

Este ca și atunci când ai un țel și îți doresti cu ardoare să se întâmple ceva să devină realitate, și totuși ceva se întâmplă…

amazing-beautiful-beauty-blue

Ce dă sens vieții tale? Care este scopul tău în viață? Dezvoltă-ți spiritul de observație și vei putea recunoaște întâmplările fericite din viața ta și cum totul se sincronizează pentru a atinge obiectivul dorit. Tot ce ce ai nevoie vine în momentul potrivit.

Norocul și cauzalitatea vin în momentul și locul potrivit.

Din partea științei exista un mare interes în a descoperi legătura dintre serendipitate, sincronie și întâmplări norocoase. Serendipiditatea este mai mult decât un moment norocos sau pură coincidență. Este o legătură între moment și nevoie, motivația pierdută și speranța, simplicitate și inteligență. Poate tu le numești coincidențe, dar și acestea au o explicație. Jung în studiile lui prezintă ”Sincronicitata ca principiu al corelațiilor acauzale”, numite în general ”coincidențe”.

Deasemenea, povestea pe care o spui despre viața ta este importantă, și cum o spui mai ales. Serendipiditatea leagă momente din trecutul tău, prezent și ceea ce în dezvoltare. Pregătirea ta este prețioasă în atingerea obiectivului tău: citește, învață, călatorește, deszvoltă-ți potențialul, ascultă, observă activ.

Este forte important să ai un obiectiv important pentru tine, este ceea ce dă sens vieții tale. Atunci cânt ai un scop în viață, un vis care să te ghideze totul se mișcă în acea direcție. Scopul poate fi chiar să realizezi un obiectiv important pentru tine sau ceva mai mare.  Permite-ți să crezi că visele devin realitate, se numește serendipiditate atunci când totul complotează pentru a se întâmpla. Observă toate detaliile pe parcurs. Atunci când nu ai un scop și nu stabililești obiective, vor aparea multe evenimente neprevăzute, fără nici o direcție și mai nimic din ceea ce se întâmplă în viața ta, nu te mulțumește. Dacă nu ai un scop în viată, totul se va întâmpla aleatoriu și altcineva va face planuri pentru tine.

Scopul în viată ne motivează și ne dă energie.

sweden-children-girls-sled-70448

Dava alergi după fericire s-ar putea să nu o prinzi… Dacă te bucuri de fiecare moment din viața ta, atunci sigur va veni fericitea la tine, iar tu sigur o vei găsi! Crede că cele mai nebunești vise pot deveni realitate. Din punct de vedere neurologic, atunci cțnd stabilești un obiectiv, creierul va găsi căi spre a îl atinge, chiar daca ai impresia că nu știi ce să faci, ai încredere că vei ști. Trebuire doar să adaugi pregatirea ta, muncă care să ducă spre scopul dorit. Că doar nu te pregătești pentru a deveni medic și obiectivul tău este să pilotezi… sau nah cine știe.

Norocul și șansa favorizează oamenii pregătiți, Louis Pasteur.

Când ai un scop în viață, au loc mutații pozitive. Știi atunci când întânlești persoana potrivită la momentul potrivit, sau are loc o întâmplare ce te poartă spre planul tău, sau poate ai o revelație? Ei bine așa arată Serendipity.

pexels-photo-38674

Ține mine, este important să ai oameni autentici lângă tine care te încurajează din punct de vedere intelectual, emoțional, artistic, spiritual și profesional. Care te încurajează și te susțin în dezvoltarea propiului potențial. Este important să ai și să îți urmărești scopul în viață.

Sper din tot sufletul ca esti acolo unde îți dorești! Să ai parte de un an nou cu împliniri, realizări și relații autentice! Sărbători fericite!

Pe curând,

Daniela

Inspirație:

  • Psihologia lui C.G. Jung.
  • Il piacere di Vivere, Anne Ancelin Schützenberger
  • Filmul „Serendipity”, cu John Cusack şi Kate Beckinsale
  • Serendipity: Iulia Badea-Guéritée

AbilitățiCoachingPsihologieSocial

Cum să excelezi într-un domeniu, regula celor 10.000 de ore

pe aprilie 25, 2017

Salut,

Pentru a deveni un maestru în ceea ce faci în primul rând ai nevoie de câteva mii de ore de pregătire. Ai mai auzit de teoria celor 10.000 ore? Nu vorbesc despre abilități noi pe care le poți învăța în 20 ore (revin în articolul următor), sau despre a deprinde la nivel înalt o abilitate complexă cum ar fi şofatul, ori vorbit în public, pentru care sunt necesare aproximativ 2000 de ore de practică. Aici vorbesc despre cum să devii cel mai bun într-un domeniu, un maestru. Mai mult, 10.000 ore înseamnă un job full time timp de 5 ani. pexels-photo-214573

Un psiholog din Suedia, pe nume K. Andres Ericsson, a spus că talentul nu există. Acesta, în 2007, colaborând cu Academia de muzică din Berlin, a făcut un studiu la Universitatea din Florida pentru a înțelege dacă este mai important talentul unei persone sau pur practica disciplinată. Dar nu toată lumea este de acord cu Ericsson. Malcolm Gladwell în cartea sa „Excepţionalii (Outliers)„, unde subliniează împortanța celor 10.000 de ore, dar și faptul că Ericsson a interpretat greșit cercetarea proprie, spunând că nu este suficient să repeți aceeași activitate la nesfârșit pentru a catapulta pe cineva în topul celor din domeniul ales.  Pentru Gladwell, cele 10.000 de ore s-au scurs în 10 ani de viaţă.

„Malcolm Gladwell spune că adevărata explicaţie e cu totul alta, iar dacă vrem să înţelegem cum se ajunge atât de departe, ar trebui să ne luăm timp să cunoaştem tot ce ţine de contextul acestor oameni: familia, locul unde au copilărit, data naşterii. Gladwell contestă mitul aşa-zisului merit personal, explorând raportul dintre succes şi cultură, hazard, sincronizare, naştere şi noroc, şi felul în care, în pofida calităţilor şi talentului cuiva, moştenirea culturală poate funcţiona ca o piedică.” Malcolm Gladwell este autorul bestseller-urilor The Tipping Point: How Little Things Can Make a Big Difference (2000) și Blink: The Power of Thinking Without Thinking (2005).

Pentru a fi maestru într-o disciplină trebuie să fii pasionat de un domeniu anume și să fi inițiat deja în acel domeniu, chiar dacă ai început ceva și ai abandonat de-a lungul timpului. Practica deliberată impactează performanța de-a lungul timpului în domeniul ales. Practica chiar înseamnă să dai greș de mai multe ori până îți atingi obiectivul. Așadar, este foarte important mai întâi să îți stabilești un obiectiv.

La început alege maxim trei mari obiective: caută trei domenii diferite în care vrei să excelezi. De exemplu îți poți dori să cânți la un intrument muzical, tu știi. Pasul următor este să vezi când ai început să faci ceva pentru a atinge acest obiectiv. Poate ai tatonat cu pianul de la o vârsă fragedă, sau poate cu altceva. De exemplu, dacă ai început să înveți un intrument la vârsta de 5 ani și acum ai 35, vor fi 30 de ani de practică chiar dacă nu continuă. Totul se adună. Toate orele cumulate se adună, așadar îți vor rămâne mult mai puține. Este pură pasiune. Totodată îți poți găsi ceva nou și la o vârsă înaintată. Imaginează-ți că ai (sau poate chiar ai) 60 de ani, păi la 65 deja poți excela într-un domeniu cu totul nou, și cum speranța de viată poate depăși 90 de ani în zilele noastre, îți rămân încă foarte mulți ani de pus în practică. Și ține mine, forța obiectivului și motivația pe care o ai atunci când ai un sens este nemăsurabilă, te autodepășești fără doar și poate. Important este să iei o decizie de a face tot posibilul pentru a deveni cel mai bun și să înveți de la cei mai buni din domeniul tău.  Aici ai pdf-ul acestei cărții „Outliers” în limba engleză.

 K.A.Ericsson studiuÎn acest studiu vezi rezultatele studiului original a lui Ericsson și colaboratorilor.

După cum observi, profesioniștii s-au oprit pe la 8000 de ore (atât cam cât am și eu la ora actuală :)))). Spuneam mai sus în cazul în care ai început o activitate la 5 ani și câți ani ai acumulat până acum, dar foarte important este și frecvența; pentru că dacă ai întrerupt 15-20 ani, atunci nu mai are aceeași valoare. Cu siguranță o bază a ceea ce ai învățat o ai, dar tot trebuie să reiei activitatea respectivă de la început. În afară de frecvență, cum spuneam ține cont și de pasiune, de acolo vine și motivația. Chiar trebuie să ai chef să faci ceva! Să îți placă!

Ereditatea sigur că joacă un rol important, dar trebuie să recunosc că îmi place ideea lui Ericsson că talenul nu există, ci se formează. Personal cred că este o decizie de a face ceva pe baza a ceea ce îți place și te atrage, unde cu toții avem forța de a lucra și a ne îmbunătăți în fiecare zi.

pexels-photo-300122

Și mai mult îmi place idea că multe persoane care încă caută acel talent înnăscut vor citit acest articol și se vor bucura. Uite că nu trebuie să aștepți să apară ceva, să se întâmple ceva. Trebuie doar să te apuci să studiezi, să pui în practică, să perseverezi. Sigur ai auzit de cei 4 P în engleză: Patience, Persistence, Perseverance, and Passion. Iar în limba română ar fi 3P plus 1R: Practică, Perseverență. Pasiune și Răbdare. Regula celor 10.000 de ore există în orice profesie.

Acum poți lua creionul în mână și să începi cu primul pas. Baftă!

Mi-ar face plăcere să știu ce crezi despre acest articol și aștept un like și un comentariu.

Pe curând,

Daniela

https://www.splitshire.com
AbilitățiAsertivitateComunicareConexiuneInterpersonal

Cum să gestionezi așteptările în relațiile tale?

pe ianuarie 30, 2017
https://www.splitshire.com

Așteptare

Salut,

Ți s-a mai întâmplat să ai așteptări mari de la o situație, un eveniment sau mai mult: de la o persoană apropiată? Adică genul acela de așteptări care nu te fac să te simți bine? Mda, ni se întâmplă tuturor să ne creăm propriile „castele mentale” (realități) și să suferim atunci când acestea se prăbușesc.  Citeşte mai mult

ConexiuneInterpersonalPsihologieSocialTehnologie

Puterea frustrării: inovație și motivație

pe noiembrie 22, 2016

Frustrare? Chiar cred ca numai despre asta nu aveai chef să citești, dar aici apare capcana. Un pic de motivație zău dacă strică. Frustrarea în sine este o sursă de motivație și mari inovații au luat naștere din frustrare.

Știai că una dintre cele mai mari frustrari ale zilelor noastre este cauzată de perceptia ca pierdem timpul. De exemplu, presiunea lucrurilor zilnice atunci când stai la o coadă simți că pierzi timpul, sau în trafic, la locul de muncă, sedințe, întânliri, mailuri, plata facturilor, programul după școală și birou, cumpărături… un film azi? Nu, cine are timp? poate data viitoare… vedem…

Stai pe telefon fără un motiv anume, iar când timpul fuge și tu ai atâtea lucuri importante de făcut … oricum ți-a rămas atât de puțin timp din zi și totuși … dar totuși simți cum parcă cineva, altcineva îți fură timpul … și când te gândești că puteai să te răsfeți cu acel film.  Ritmul agitat, frustrare, alertă continuă, amânare, nimeni nu mă înțelege ... oare îți este cunoascută această stare?

Ce este frustrarea?

Este meritul psihoterapiei, faptul că a definit conceptul și ne-a explicat cum fixarea asupra condiției orale  (0-1 an), dupa Freud, Abrham și alții este rezultatul ca reacție de alarmă la frustrare. Mai simplu marea problemă a stadiului oral (0-1an) este cea a înţărcării, care generează nu numai o frustrare asupra zonei erogene şi o schimbare a modului de alimentaţie, ci conferă copilului un spor de independenţă, având şi importante efecte pe plan afectiv.

Ps: Despre frustrare au scris și Miller, Sears, Rosenzweig, Bateson, Levy,  Hartmann.

Îți recomand cartea  Eul, foamea și agresivitatea, unde Perls ne vorbește despre capacitatea sa de a gestiona frustrarile și cartea în sine este un ghid al călătoriei interioare, unde vei avea ocazia să descoperi relația dintre comportamentul uman în raport cu hrana, tulburarile emoționale….440px-surrey_music_hall

Mergem mai departe. În Anglia din 1863 începând cu cazul Taylor v Caldwell, s-au pus bazele doctrinei frustrării și s-a vorbit despre Frustration in English law. Vezi English contract law.

În Enciclopedia de Psihoterapie este menționat că frustrarea apare atunci când atingerea unui obiectiv este blocată de o anumită situație ori comportament sau că reprezintă sentimentul subiectiv de a fi dejucat în încercarea de a atinge un obiectiv. Frustrarea este sinonim parțial pentru furie și suferința și este definită ca starea afectivă a unei persoane atunci cand simte că eforturile îi sunt blocate de ceva. Furia, care apare ca urmare a toleranței scăzute la frustrare, reprezintă acea stare puternică de neplăcere, la care se adauga sentimentul de nedreptate și dorință de a acționa în scopul remedierii situației. Sursă

În viața de familie o frustrare mult cunoscută a părinților este legată de timpul prea puțin petrecut împreună cu copiii lor. Nici proaspetele mămici nu mai au timpul liber pe care îl aveau o dată pentru ele ca femei; motive ar putea fi: un program infernal, sentimente în contradictoriu pe care nu le pot exprima. În carieră, profesie și pasiuni stabilierea obiectivelor și neatingerea lor, dezvoltarea capacității de a aborda provocările și oportunitățile întânlite și  așa-zisa autosabotare poate duce la frustrare. Relațiile interpersonale și cultivarea relațiilor sociale reprezintă o nevoie fundamentală a fiecăruia dintre noi pentru satisfacerea personală, totodată comunicarea defectuoasă, distanțarea și frustrările acumulate duc deteriorarea relațiilor. Convingerile personale, situații de conflict sunt și ele resurse pentru frustrare … lista poate continua.

Cu toatea astea o cunoașterea conceptului ne ajută ușor, ușor să nu intrăm în simbioză cu Miss Frustration și cred că tot cunoașterea ajută să ne folosim mai bine timpul.

Personal, te ajută să o recunoști în timp util, iar cu un pic de exercițiu chiar să poți intui dinainte să se instaleze și să schimbi macazul. Să o confrunți, în loc să îi intri in joc (ceea ce ar reprezenta, repet, probabil cea mai mare pierdere de timp). Un alt aspect important este acela de a vorbi despre frustrare, ceea ce mult probabil nu este un subiect de discuție des întânlit în cercul tău social. Pentru a vorbi cu mine despre frustrare îți recomand să citești articolul în continuare, pentru că este maxim interesant. Iar dacă nu îți place abordarea lasă-mi un mesaj.

Așadar, frustrarea este o emoție comună, rudele ei apropriate sunt furia și dezamăgirea; ea se asociază cu stresul atunci când obstacolul nu poate fi înlăturat. Obstacolele pot fi obiective sau subiective, la care ne adaptam. A avea o dizabilitate fizică de exemplu, care nu poate fi înlăturată, necesită adaptare cu doza de frustrare la pachet, care ajută la maturizare.

În analiză tranzacțională se vorbește că sunt anumite mesaje din starea eului de Copil a părintelui, izvorâte din circumstanţele propriilor suferinţe: nefericire, anxietate, dezamăgire, furie, frustrare, dorinţe secrete. Să înțelegem mai bine, frustrarea este un sentiment care apare în situații unde o persoană se simte blocată în a atinge un obiectiv dorit. Sursa frustrarilor se afla undeva in copilarie.

 Motivație

Frustrarea este o reacție emoțională care are loc în interiorul tău; o stare sau o senzatie provocata de absența unui lucru dorit care ne poate aduce satisfactie. Frustrarea interioară vine din provocările de a atinge scopuri personale și a împlini anumite dorințe, iar cea exterioară poate fi atribuită anumitor factori care sunt în afara controlului personal, dar pot fi compensatorii. Înainte de 89′ oamenii erau înfometați psiho-social, iar acum consumerismul mare poate fi o formă de compesație a acelei frustrări din nevoia de a satisface imediat anumite plăceri și dorințe.

Dar de cele mai multe ori poate fi o forță pozitivă care inspiră motivația. Te întrebi cum poate ea fi o resursă puternică dacă este o reacție a ceva ce nu putem avea? Adică dacă este un obstacol și ceva ce nu vrem să ni se întâmple, cum poate fi ea ceva bun?

În primul rând, toată lumea își dorește ceva, dar de multe ori pe căi ușoare. Iar dacă apar dificultăți și acel lucru dorit nu se întâmplă, ghici ce, apare frustrarea. Să luăm un exemplu: în cariera ta, ai un vis, îți dorești ceva și te aștepți să se întâmple. Și dacă nu se întâmpla în doi timpi și trei mișcări apar acele stări de disconfort, acele semne de întrebare: Ce fac?, Unde merg? și spui deseori Nu mai pot! De ce mie? Este ridicol! Nu am timp de asta! Nu ar trebui să fie așa! S-a terminat totul! 

Dar stai, oprește-te, reia ultima frază și întreabă-te din nou cu claritate „Ce faci?” fie că este vorba de obiective interpesonale sau profesionale (oricum sunt în strânsă legătură).

definirea scopului prin întrebări ajutătoare:

  • Ce se întâmplă în acest moment?
  • Care este acel lucru pe care ți-l dorești?
  • Ce anume îți propui și unde vrei să ajungi?
  • Care sunt nevoile tale? Ce schimbări ai vrea să aibă loc?
  • De ce resurse personale dispui și ce resurse ai avea nenoie să acumulezi?
  • Care sunt abilitățile tale? Ce abilități noi vrei să înveți?
  • Ce ai încercat până acum? Ce a mers și ce nu a mers?
  • Unde te vezi tu peste un an, dar trei?
  • Ce fel de experiențe își dorești să ai?

Și uite așa întrebările pot continua, autoevaluarea fiint cea mai bună metodă care îți permite să te cunoști și să treci de anumite bariere sau limitări proprii. Așteptarea să se întâmple ceva fără a lua măsuri alternative este în sine o frustrare. Furia, dezamăgirea și tristețea sunt foarte des rezultate ale așteptărilor pe care le creăm noi. Ține mine că este foarte important să folosești frustrarea în avantajul tău, să știi să rezolvi probleme și deasemenea să câștigi experiență din asta. Fii clar și lucrează la clarificarea obiectivelor.

Inovație

Frustrarea creează MARI idei

„tre să fii un pic nebun în sensul bun, supărat și frustrat” …  și uite așa marii inovatori au creat produse care au schimbat viața oamenilor

Probabil în lumea inovațiilor și a startupurilor ați auzit de Tim Draper, fiind un investitor american și care a investit în peste 1000 de startupuri. Când lumea venea la el să ceară bani, Tim se uita cu interes la cei furioși, în agonie și frustrați pentru că investea în companii frustrate care vroiau să schimbe lucrurile. Unde este frustrare este oportunitate, zice Draper.

Mari compari create din frustrare sunt: Uber (frustrarea vine din serviciile proaste operate de campanile de taxi), Airbnb (hotelurile sunt area scumpe), Google (de ce nu aș putea găsi  ceva ce mă interesează să caut pe internet?) sau Facebook ( cum mă pot conecta cu persoane (fete în principal) pe internet?) și  Studioul de Psihoterapie (proiectez  experiențe care creează transformare empatică). HAHAHA, nu te așteptai, nu? Sper că ți-a placut analogia. Pentru mine inovația este o idee nouă, care aduce valoare și devine realitate, se întâmplă.

Cei trei cei mai importanți F în inovațtie sunt: Frica, Frustrarea și Fantazia. Te invit să citești articolul 3 Innovation Triggers: Fear, Fantasy & Frustration 

Personal mi se pare foarte interesant când frustrarea duce la o avalanșă de idei. Ce ar fi să privim din altă perspectivă? Iar dacă frustrarea o folosești ca o oportunitate de a face brainstorming, îți poate aduce doar beneficii cum ar fi faptul că descoperi o idee mai bună decât cea originală.

Folosind frustrarea ca oportunitate atunci vei fi înaintea celor care au renunțat atunci când au apărut probleme, prin urmare este un instrument bun către succes.

Cum să tolerezi frustrarea?

Cred că cel mai bun lucru este să începi să schimbi modul de gândire, iar expunerea la situații frustrante în general este de ajutor. Prin atenție și ascultare activă crești toleranța la frustrare. De cele mai multe ori frustrarea este doar vocea din capul nostru.

Ce poți face în activitățile de zi cu zi:

  • În relație poate de această dată vei da atenție la dorințele partenerului sau partenerei de viață și ai putea avea surprize plăcute.
  • Un alt exemplu simplu de expunere în familie ar fi să nu îi mai strangi partenerului hainele lăsate prin casă, măcar câteva zile, sau să îți asculti partenera cu atenție chiar dacă vorbește mult.
  • La birou nu mai lua totul personal, ceea mai mare parte din ceea ce se întâmplă nu este despre tine, ups

Banal, dar important, vreau să te întreb ce faci atunci când pierzi autobuzul?

  • Te enervezi, înjuri sau alegi tu cum reacționezi?
  • Ce faci când ești blocat în trafic? Eu ascult podcasturi și nu știu când trece timpul, învăț multe lucruri, mă documentez și parcă parcă aș mai sta în trafic.

Notează că cu toții suntem diferiți, iar ceea ce funcționează pentru o persoană apropriată ție poate să nu funcționeze pentru tine. De exemplu anumitor persoane le place să telefoneze ca să afle informații, iar altora le este mai confortabil să trimită un mail.

Subliniează că problemele și frustrarea sunt mână în mână, acestea două lucrează sub acoperire. Frustrarea nu îți va spune că poate aduce probleme și nici problemele nu îți vor spune ca te vor familiariza cu frustrarea. Alegi tu dacă intri în jocul lor și devii victimă sau privești cu pozitivism și entuziasm spre următorul pas, acela de a învinge sau nu. Folosește puterea frustrării ca un beneficiu pentru a îți îmbunătați viața și a îți atinge visul.

Ce altceva mai poți face:

  • Activități intermediare: Pentru a nu mai avea sentimentul că pierzi timpul, ține o carte cu tine sau descarcă podcasturi pentru a îți ocupa timpul în timp ce aștepți. Alegând să faci activități în loc să reacționezi cu frustrare, scade nivelul de stres. În acest fel poți dezvolta noi abilități; cel mai important este că în acest fel crești toleranța la frustrare și mai important este că nu pierzi timp prețios.
  • Scrie: Asculă-ți gândurile pentru că poți schimba modul de gândire și cea mai mare parte din a simți frustrare se datorează sentimentului de neajutorare.
  • Pune pe hârtie două lucruri importante: în primul rând ce anume te frustreaza, te enervează și apoi lucrurile bune din acea situație. Cu siguranță vei găsi modalități de folosi acele stări în ceva ce te va motiva și te va ajuta să mergi mai departe.

Cum zicea și Elisabeth Elliot:  „nu vei ști nociodată cu adevărat ce gândești până nu îți scrii gândurile.”

PS: când apar probleme este bine să te oprești, să evaluezi, să iei o pauză. Aftfel trebuie să faci față stresului acumulat și nu te mai poți concentra pe soluții; și nu că nu ar fi destul stres pe drum, dar să fortezi nota este periculos pentru bunăstarea personală. O pauză îți reîmprospătează puncul de vedere, îți încarcă bateriile și îți regâștigi entuziasmul. Soluția poate apărea dintr-o dată foarte evidentă. Deja este un avantaj folosind frustrarea ca un semnal de alarmă. Concentrează-te și vei salva mult timp, efort și bani. doar câteva tipuri de probleme pe care le întânlești în fiecare zi: cele pe care știi cum să le rezolvi, cele despre care nu știi sigur dacă le poți rezolva, cele care sunt total în afara controlului și cele confuze despre care nici măcar nu știi care este de fapt problema. De aceea ai nevoie să îți dezvolți abilitatea de a rezolva probleme și să îți atingi obiectivele. A învăța să iei lucrurile pe rând te face o persoană mult mai mulțumită și în acest fel vei depăși mai ușor starea de furie și frustrare. Toleranța pentru tot și toate va crește.

Alte surse din care te poți informa:

Pe curând,

Daniela

AbilitățiCoachingConexiuneInterpersonalMediere

Cum să ai relațiile sociale bune?

pe septembrie 26, 2016

Embed from Getty Images

Ai mai auzit vorbindu-se despre așteptările pe care le avem de la ceilalți, sau poate te-ai confruntat cu asta pentru că și tu ai asteptări?

Din fericire cercetătorii au găsit o soluție simplă și științifică, este vorba despre conștientizare, care îți permite să vezi într-un mod obiectiv pentru că activezi anumite scheme de gândire. De exemplu Stinson ne vorbește despre optimism social și cum tindem să ne imaginăm relații pozitive înainte ca acestea să se întâmple.

Abilitatea de a avea relații sociale cordiale cu oamenii contribuie decisiv la succesul personal, la eficiență în conducere, la recunoaștere și prestigiu. Pentru Daniel Goleman, persoanele cu abilități sociale dezvoltate sunt adevărate “vedete pe plan social”. Lipsa acestor abilități “îi face până și pe cei mai străluciți din punct de vedere intelectual să naufragieze în relațiile lor interumane, dovedindu-se aroganți, insuportabili sau insensibili”. Din aceste motive dezvoltarea abilităților sociale este esențială din perspectiva teoriei inteligenței emoționale. *vezi supertehnici pentru dezvoltarea inteligenței

Exprimarea emoțiilor sprijină construirea relațiilor sociale corecte și benefice. Cu cât suntem mai abili emoțional, cu atât putem controla mai bine, mai adecvat transmiterea trairilor afective. Ele nu trebuie nici minimalizate, nici exagerate, ci manifestate firesc. Dispozițiile persoanelor expresive emoțional se transmit asupra celor din jur doar dacă modalitățile de exprimare sunt sincere și moderate. Orice exagerare conduce inevitabil, la respingere.

Goleman amintește de cele patru componente ale inteligenței interpersonale descrise de Harch și Gardner:

  1. organizarea grupurilor – coordonarea activităților unui grup de oameni pentru a atinge obiective consensuale;
  2. negocierea soluțiilor – prevenirea conflictelor și rezolvarea celor existente prin mediere, diplomație, bun simț, tact și răbdare;
  3. relații personale – stabilirea cu ușurință a legăturilor de prietenie, cooperare, înțelegere, respect;
  4. analiză socială – sesizarea și înțelegerea emoțiilor celor in jur.

Aceste abilități conferă farmec personal, reușită socială, poziții sociale. Abilitățile sociale fac posibilă conviețuirea, în profida deosebirilor inerente între oameni.

Dacă vrei să fii popular, să ai mulți prieteni, să comunici eficient și să fii ascultat și nu numai, îți poți dori să îți înbunătățești relațtiile sociale actuale.

Trebuie să îți dezvolți abilitățile sociale.

Iată câteva modalități de a cizela abilitățile sociale cele mai semnificative.

Interacțiunea cotidiană:

  • menține permanent contactul vizual cu cei cu care dialoghezi
  • zâmbește când vorbești sau când îi asculți pe cei din jur
  • relaxează-ți limbajul corporal
  • demonstrează-ți politețea spunând bună!, mulțumesc!, la revedere! și așa mai departe
  • arată interes față de cei din jur întrbându-i despre starea lor, despre famile, planuri
  • discută cu calm motivele neînțelegerii
  • caută o soluție rațională și reciproc avantajoasă

Oamenii sunt prin definitie niste ființe sociale. Ne place sa fim înteleși și apreciați. Din păcate însă, relațiile personale nu mai sunt de mult cultivate, punându-se accent tot mai mare pe realizările individuale. Devenim din ce în ce mai puțin empatici iar relațiile noastre au de suferit.

Pentru a construi relații interpersonale ai nevoie să dezvolți următoarele caracteristici de bază:

  • asertivitatea – comunicarea valorilor personale, ideilor, credințelor, opiniilor, nevoilor și dorințelor într-un mod corect
  • politețea
  • facilitare
  • comunicare verbală și non-verbală
  • mediere
  • empatie
  • criticism constructiv
  • confruntarea cu criticism
  • simpatie
  • comnicare interculturală
  • tact și diplomație
  • carismă
  • negociere
  • ascultare
  • luarea deciziilor
  • clarificare
  • capacitatea de a reflecta

Watzllawick considera că oamenii își creează singuri suferința chiar prin acțiunea de a încerca să-și rezolve problemele emoționale. Paul Watzlawick a fost un terapeut, psiholog, teoretician in comunicare si filozof austro-american, fiind una din cele mai influente personalizzati ale Institutului de Cercetare Mintala din Palo Alto, California.

Potrivit viziunii orchestrale asupra comunicării, un bărbat şi o femeie care polemizează într-o şedinţă de consiliu de administraţie nu sunt doi interlocutori independenţi, ci doar parte integrantă a unei relaţii în mişcare căreia i se subordonează şi pe care o modelează. Postura lor, gestica, mimica, modul cum sunt îmbrăcaţi, atitudinea celor prezenţi, decoraţiunile interioare, dosarele pe care le au în faţă, plasamentul la masă etc. trebuie luate în considerare  la fel ca vorbele rostite de cei doi. Această constelaţie de elemente care definesc contextual comunicării se influenţează unele pe altele, fără a putea fi ierarhizate.

Din perspectiva interacțională, axiomele recuperează sensul originar al termenului latinesc „communicare” (a pune în comun, a fi în relaţie) fără a exclude sensul de „a transmite” supralicitat de modelul  matematic- cibernetic al comunicării. Ele sunt relevante pentru viziunea comunicării ca interacţiune colectivă, condusă de reguli învăţate inconştient. Elucidând unele din misterele comunicării interumane, axiomele pot fi utile pentru însuşirea unora din secrete celor mai subtile tehnici de influenţă în comunicarea în afaceri.

Axioma întâi: „Nu putem să nu comunicăm”

Potrivit acestei axiome, într-o interacţiune interumană, orice comportament are valoare comunicaţională. Astfel, comunicarea este inevitabilă, iar non comunicarea imposibilă. Orice situaţie care implică două sau mai multe persoane este una interpersonală, adică o situaţie de comunicare inevitabilă. Pot avea valoare comunicațională atât vorbele, cât și tăcerea; atât răspunsul, cât și absența lui.

Comunică şi tăcerea, nu doar vorbele. Comunică răspunsul la o epistolă, dar şi absenţa lui, gesturile şi mimica, absenţa lor sau înlocuirea celor  aşteptate cu altele, paloarea sau roşul obrazului, ritmul respiraţiei, bătăile inimii şi tensiunea muşchilor gâtului. Acţiunea ca şi pasivitatea oferă inevitabil o serie de indicii, semne şi semnale. Omul nu  poate să nu comunice, indiferent dacă vrea sau nu. Când ascultă, citeşte, priveşte, miroase, pipăie, gustă, bâjbâie prin întuneric sau doarme, el recepţionează mesaje, chiar dacă are sau nu intenţia asta.

Comunicarea nu se rezumă la limbajul verbal, vorbit sau scris, şi nici la intenţionalitate. Dincolo de cuvinte şi peste ele, intervin vocea, tonul cu care sunt rostite. Apoi, cuvintelor şi tonului, se adaugă limbajul trupului, postura, fizionomia, mimica, gestica sau culoarea hainelor.

Axioma a doua: „Comunicarea se dezvoltă pe două planuri: conţinutul şi relaţia”

Planul conţinutului oferă informaţii, iar planul relaţiei oferă indicaţii pentru interpretarea informaţiilor (informaţii despre informaţii). Pentru a explica această axiomă, Paul Watzlawick recurge la analogia cu computerul. Pentru a îndeplini o sarcină, el are nevoie de date (planul conţinutului informaţional), dar şi  de un program, care-i indică cum să le prelucreze (planul relaţiei). În comunicare umană, limbajul conţinutului este unul de informare, iar limbajul relaţiei este unul de comportament.

Axioma a treta: “Comunicarea este un proces continuu, ce nu poate fi abordat în termeni de cauză -efect sau stimul-răspuns”.

Logica comunicării nu este una liniară, de tipul cauză-efect. În comunicare, este comod, dar simplist, să admitem că o cauză produce un efect şi un efect are o cauză. De pildă, este riscant să căutăm o cauză unică şi punctuală pentru ruptura unei relaţii; omul comunică în fiecare clipă trecutul său şi experienţele acumulate în timp.

 Un exemplu relevant ar fi acela al unui cuplu aflat la o petrecere. Bărbatul bea izolat într-un colţ toată noaptea. Femeia dansează ostentativ cu alţi bărbaţi. Când rămân în doi, fiecare face reproşuri celuilalt. Fiecare dintre ei este convins că propriul comportament a fost un efect, iar cauza a fost comportamentul celuilalt. El a băut pentru că se simţea părăsit, iar ea a dansat pentrucă se simţea neglijată. Ambii au dreptate şi, totodată, nici unul; fiecare efect este şi cauză, în acelaşi timp.

Axioma a patra: „Comunicarea umană foloseşte atât limbajul digital, cât şi pe cel analogic”

Cele două tipuri de limbaje coexistă şi se intercondiţionează. Conţinutul comunicării îmbracă preponderent forma digitală, iar relaţia pe cea preponderent analogică. Coexistenţa şi complementaritatea lor impune un gen de traducere continuă între ele, cu o inevitabilă pierdere de informaţie şi sensuri. Omul este singura fiinţă capabilă să utilizeze ambele moduri de comunicare. Animalele folosesc exclusiv comunicarea analogică, iar maşinile inteligente, exclusiv pe cea digitală.

Axioma a cincea:  „Comunicarea poate fi simetrică sau complementară”

Orice comunicare este interactivă şi implică două sau mai multe persoane. Interacţiune a două persoane care discută între ele un subiect oarecare implică anumite raporturi de putere şi autoritate între ele.

În orine interacțiune trebuie să ne asumăm responsabilitatea psihologiei personale, adică conștiențizarea oricărei reacții, emoții, cognitivă sau comportamentală. 

Urmărește acest blog  în continuare vei găsi articole despre psihologia relațiilor, despre relații periculoase și cum despre cum putem îmbunătăți relațiile gandindu-ne la ele.

Rezonează, recomandă, inspiră, conectează-te și acționează! 

Pe curând,

Daniela

Bibliografie:

  • Supertehnici pentru dezvoltarea inteligenței Marius Furtună, 2012
  • Watzlawick, Beavin & Jackson, Pragmatics of Human Communication, New York, 1967
  • Watzlawick, Beavin Jackson , Une logique de la communication, Editions du Seuil, 1972
Bio MusicCoachingInterpersonalPsihologieRelaționalizare

Cum ne ajută tehnologia să performăm?

pe septembrie 18, 2016

Salut,

Te-ai gândit cum să folosești tehnologia ca instrument intermediar în dezvoltarea interpersonală sau să ai o realizare deosebită într-un domeniu de activitate?

Cum ne ajută tehnologia sa învățam și să ne dezvoltăm? (chiar dacă până acum am tot auzit cum tehnologia, social media poate distruge relații sau cum riscăm să ne izolăm).

Totul depinde de cum te folosești tu de tehnologie și nu aceasta de tine, ca atunci când nu știi când a trecut ziua și simți că nu a fost productivă. 

– Știi cursul acela la care vrei să mergi și nu găsești timp să te înscrii și să participi, pentru ca ai multe alte lucruri de făcut?

Ok, atunci imaginează-ți că te poți forma sau perfecționa într-un domeniu în timp ce te deplazezi, fără a te stresa că nu ai timp să te ocupi de asta în altă parte a zilei.

Astăzi ne putem ajuta de tehnologie să ne informăm sau să ne formăm atunci când suntem în mișcare, când alergăm, când suntem la sală, în drum spre birou, când conducem mașina sau în timpul unei călatorii lungi cu trenul sau avionul; pe scurt când nu ai timp suficient într-o periodă din viață, te poți folosi de alte momente cum ar fi cele menționate mai sus în favoarea ta pentru a te forma personal sau profesional.

audiolibri

Ai la dispoziție podcasturi, cursuri de limbi străine, de dezvoltare personală. Știi că este bine să fii prezent, dar acele călatorii lungi și plictisitoare le poți transforma în călătorii formative unde le poți programa tu cum vrei în baza a ceea ce vrei să înveți și a ceea ce te pasionează.

Pentru că a învăța este una dintre cele mai mari bucurii ale vieții! 

Gândește-te ce ar însemna să oferi cel putin 15 minute pentru formarea ta. Gândește-te și compară cu cât timp poți sta pe internet fără să faci ceva productiv sau cât timp poți petrece în fața televizorului.

Este bine să fii informat, iar tu poți alege ce surse folosești și nu alții să aleagă pentru tine, cum ar fi de televiziunea (un exemplu banal să spunem 😏); deasemenea așa se poate întampla și cu informațiile pe internet, ca atunci cand tastezi „dezvoltare personală” și îți apar zeci de pagini de articole și nu știi când trece timpul căutând cea mai potrivită sursă pentru tine. (despre dezvoltare personală și tehnologie voi scrie pe larg într-un alt articolul  unde voi face recomandări, dar îți pot spune ca traingurile offline sunt la fel de eficiente ca cele online )

Chiar dacă nu conștientizezi înveți în orice moment al vieții, iar acum că știi asta este bine să programezi tu ce, cum și când. Adu-ți aminte că toată viața învățam; e bine să decidem ce învățam și nu să decidă pentru noi.

Abilitățile personale de care ai nevoie sunt acelea care îți tin mintea sănătoasă cum este învătarea pe termen lung și dezvoltare personală. Avem la îndemână informații unde în urmă cu 20 de ani nu le aveam, unde astăzi 10 ani de informație semnifică 40 de ani de altă dată. Avem atâta informație la îndemană din diverse domenii, de la cele mai complexe la cele mai simple, încât cu putină implicare și cu ajutorul diverselor tutoriale video, podcasturi, cărți audio putem deveni mici experti pentru noi înșine .

  • Dar cum rămâne cu a fi prezenți, conectați la aici și acum?

Bineînțeles, este foarte important să fin prezenți, atunci vă spun că a cultiva prezența înseamnă să fim conștienți de cât de puțin știm și ce ne împingere spre cunoaștere. Deasemenea în timp ce înveți contribui la dezvoltarea ta personală. Altfel, te poți gândi că dacă învățarea înseamă schimbare, atunci tu te poți gândi încotro îndrepți schimbarea, iar în acest fel rămâi conectat  în prezent la ceea ce esti acum si aici, te descoperi descoperind.

PS: Poți medita sau poți descărca muzică de care te ajută să te conectezi cu tine. Îți recomand Bio active music for well-being and natural health . Bio Music 6 in 1 este un proces de echilibrare, dezvoltat de-a lungul a mai mult de 20 ani de studiu aplicat de doi compozitori, producatori și cercetatori autodidacți – Jean-Louis Fargier și Robert Lissalde. Bio Music 6 in 1 este un proces de influentare a frecventei ce creeaza Campuri Uniforme de Unde Sonore (CUUS) sau campuri armonice benefice pentru orice corp viu (oameni, animale, plante) cat si pentru mediu. Bio Music 6 in 1 este in special util pentru doctori, terapeuti, practicieni de wellness, deoarece pe langa faptul ca ajuta corpul si mintea sa-si regaseasca si sa-si mentina propriul echilibru, ajuta si la neutralizarea schimbului de stres intre pacient si doctor/ terapeut si al efectelor negative ale stresului extern. Cu Bio Music 6 in 1 ne putem proteja singuri impotriva poluarii electro-magnetice, atat de larg raspandita in societatea noastra moderna, ne putem reechilibra si revitaliza corpul.  Eu atât terapeutic cât și personal folosesc această muzică din 2012.

Ține cont că creiurului îi place să creadă poveștile cele mai absurde, de aceea trebuie să faci o selecție a ceea ce vrei să înveți și poți face asta foarte ușor cu ajutorul tehmologiei astfel încât să fie la îndemână în orice moment, chiar în buzunarul tău prin acel obiect tehnologic numit smartphone pe care cei mai mulți dintre noi îl avem în fiecare zi în posesie. În aceasta învățare intermediară nu mă refer la ascultat muzică în general sau la jocuri pe telefon în timpul călătoriilor sau în timpul liber, ci îți recomand să selecțezi  ceea ce vrei să înveți cu ajutorul acestui instrument puternic de comunicare și anume internet, tehnologie.

Mai mult decât nimic, prin autoeducare te îndrepți spre performață.

Internetul este cel mai puternic mijloc de comunicare pe care oamenii l-au inventat dupa scris, un mod de a transmite cunoașterea, un mod prin care s-a transmis istoria.

Înainte de a te saluta, îți fac o recomadare, un TED unde Sugata Mitra ne vorbește despre auto-învățare, și te invit să citești articolul scris de Alice Boyes,unde găsești  9 moduri de a  folosi telefonul pentru a reduce stresul.

Adu-ți amine că tehnologia este aici ca să rămână, folosește-o în avantajul tău!

Spune-mi ce crezi, lasă-mi un comentariu și înscriete la pagina mea facebook, vino si pe site.

O săptămână frumoasă. Mergi mai departe! 

Pe curand,

Daniela

ComunicareInterpersonalPsihologieRelaționalizareSocial

Conexiuni sănătoase

pe septembrie 2, 2016

Relații sociale și sănătate

Reacțiile pe care le avem față de ceilalți, ca și ale lor față de noi, au un impact biologic mult mai extins decât ne închipuim. Este vorba despre declanșarea unor cascade de hormoni care ne reglează întregul organism, de la inimă până la sistemul imunitar, determinând relațiile bune să acționeze ca niște vitamine, iar pe cele proaste ca niște otrăvuri. Ne putem „molipsi” de emoțiile celorlalți oameni tot așa cum luăm o gripă, iar, pe de altă parte, consecințele izolării sau cele ale unui stres social intens ne pot scurta viața.– Inteligența Socială: Daniel Goleman

Să începem cu ceva documentare despre „ce înseamnă bunăstarea persoanelor”, întrebare care ne face să reflectăm atât asupra sistemelor de sănatate publică și a calității vieții, cât și asupra calității relațiilor interpersonale, ca mod de vindecare și cură.

Multe studii au demonstrat că există o strânsă legatură între integrarea socială a individului și sănătatea fizică. Studiile arată că persoanele care au relații sociale de calitate au durata de viață mai mare față de cei care nu au relații sociale de calitate. De asemenea în multe cazuri, este partenerul de viață care moare la scurt timp dupa moartea personei dragi. Izolarea socială pare a fi cel mai mare risc pentru moarte. Prin urmare, suportul social favorează sănătatea și bunăstarea personală.

Multe necesităţi individuale sunt satisfăcute în relaţiile dintre persoane: suport psihologic, dragoste, stimă, reducere a incertitudinii şi anxietăţii, afiliere, securitate, statut, prestigiu, satisfacerea unor nevoi sociale sau personale (de a fi incurajat, sustinut, pretuit, iubit).

Dinamica acestor necesităţi orientează relaţiile dintre persoane. Sunt relaţii constituite în primul rînd pentru satisfacerea necesităţilor de sociabilitate: Relaţiile de prietenie, „distracţia” în comun, relaţiile de dragoste, relaţiile sociale (relaţiile de muncă, politice) unde componenta interpersonală este puternică.  Relația de cuplu este o relație interpersonală intima caracterizată de un număr considerabil de interacțiuni zilnice ce poate constitui un stres interpersonal puternic semnificativ cu risc cardiatic, deasemenea cercetarile arată că sadisfacerea conjugală reprezintă un factor important.

În particular satisfacerea din cadrul relației de cuplu înbunătățește calitatea vieții și este asociată cu cu un stil de viață pozitiv reducând stresul psihologic. De exemplu lipsa intimității poate duce la depresie. În aceeași măsură criticitatea sau hiperprotectivitatea care limitează comunicarea costructivă reduc satisfacerea în cuplu. Dar având în schimb un comportament de implicare de preocupare, un interes față de partner în a avea discuții constructive are un efect psihologic pozitiv asupra partenerului.

Fiind evidend cum corpul și mintea sunt conectate și se adaptează mediului în care traim, acestea încearcă să răspundă în cel mai bun mod posibil situațiilor cererilor care vin. Cu timpul anumite moduri de a răspunde la situațiile cotidiene, devin stabile și transmit corpului nostru o experiență emotivă constantă. E de mult știut cum starea fizică, bună sau rea, este condiționnată de sfera afectiv-emoțională și viceversa, cum starea psihică are repercusiuni asupra sănătății fizice.

friends playRelaţiile dintre o persoană şi alte persoane sau relaţiile interpersonale se numără în zilele noastre printre cele mai interesante şi mai pasionante subiecte privitoare la viaţa socială, la interacţiunea dintre individ şi societate.

Omul este o fiinţă socială şi în sensul că „are nevoie de celălalt om”.

Omul este o fiinta socială, nu poate trăi singur. Relatiile sunt cleiul care încheagă unitatea dintre oameni. Cu cât relațiile sunt mai solide cu atât unitatea e mai puternică.

Deasemenea relațiile interpersonale ocupă un loc central în structura personalității. Iar contactele sociale ne ajută să depășim incertitudinea sau stresul, să controlăm o situație care provoacă anxietate, să înlaturăm frica.

Te-ai întrebat vreodată de ce nu te poți gâdila singur?

Pentru ca avem capacitatea de a distinge factori externi de cei interni sau autogenerați.

Probabil știți că a fi conștienți referitor la ce simțim, cum simțim și emoțiile noastre, înseamnă a avea o bună reprezentarea a noi înșine care este baza pentru o sănatate mentală buna, și prin urmare are impact asupra sănatății fizice.

Acum, propunerea mea pentru a te apropria de ceea ce ești, este să începi cu a medita, mai întâi să găsești o formă simplă de meditație care ți se potriveste, chiar cum ar fi să observi cum respiri.

Pe curând,

Daniela

Evenly Matched